Educaţia din România, dezbătută la nivel internaţional

Luni îşi încheie lucrările Forumul Internaţional Global Education & Skills 2014, desfăşurat în Dubai şi având ca temă principală impactul inovării în învăţământul superior în raport cu problemele existente în integrarea noilor absolvenţi pe piaţa forţei de muncă. Evenimentul, aflat de această dată sub patronajul şeicului Mohammed bin Rashid Al Maktoum, premier al Emiratelor Arabe Unite şi conducător al Dubaiului, este organizat anual de UNESCO şi UNICEF ca un spaţiu de dezbatere în ceea ce priveşte tendinţele mari din domeniul educaţiei şi ce beneficii pot aduce acestea umanităţii.

Ca de fiecare dată, lista participanţilor a cuprins nume mari, precum Bill Clinton, fost preşedinte al SUA, Tony Blair, fost premier al Marii Britanii, Giorgios Papandreou, fost prim-ministru al Greciei, Irina Bokova, directorul adjunct al sectorului Educaţie al OECD sau Andreas Schleicher, secretarul general al Amnesty International. De asemenea, la eveniment au fost prezenţi şi peste 30 de miniştri ai Educaţiei din diverse ţări ale lumii, printre care se numără şi Remus Pricopie, ministrul român de resort.

Dincolo de dezbatere axată pe ce se întâmplă în ultimii ani de studiu, o variabilă importantă în discuţia despre cum va arăta învăţământul superior peste un număr de ani este reprezentată de calitatea actului de învăţământ de care beneficiază în prezent elevii din ciclurile pre-universitare. În fond, vorbim despre o generaţie formată din indivizi ce beneficiază de un acces la informaţie net superior celui de care se bucurau părinţii lor şi pentru care o activitate pedagogică clasică reprezintă mai degrabă un impediment decât un avantaj.

Din acest punct de vedere lucururile au început să se schimbe şi în ţara noastră, Ministerul Educaţiei demarând în luna septembrie un proiect masiv de tehnologizare a activităţii pedagogice, scopul final fiind ca toate sălile de clasă din România să fie dotate cu cel puţin un calculator şi proiector sau cu un laptop şi un ecran de diagonală mare. Elevii, care conform regulamentului aprobat de minister vor putea să vină cu tabletele la şcoală, se vor conecta astfel printr-o reţea la calculatorul profesorului. Este evident că o astfel de clasă interactivă va funcţiona altfel decât modelul clasic existent în prezent şi va produce absolvenţi mult mai competitivi pe plan universitar.

De asemenea, în prezent Ministerul Educaţiei desfăşoară un program amplu de ierarhizare a universităţilor din România, după ce precedenta încercare desfăşurată în 2011 a fost contestată în instanţă. Prin această măsură, ministerul doreşte să obţină o imagine clară a funcţionării învăţământului superior din România şi printre criteriile de bază ce vor fi aplicate se numără absorbţia absolvenţilor pe piaţa muncii şi nivelul de inovaţie în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii didactice.

Spre desebire de reformele anterioare din învăţământ, proiectele actualului executiv pun în aplicare o concepție radical diferită, ele fiind gândite pornind de la o viziune integrată despre cum trebuie să evolueze sistemul educaţional românesc în următoarele decenii. Atâta timp cât Ministerul şi actualul ministru se vor ţine de aceste iniţiative, scoala românească are o şansă reală de intra în elita mondială în ceea ce priveşte gradul de pregătire al absolvenţilor.