Efecte ale evoluției economice bune: CDS-ul țării noastre a ajuns ieri la cel mai mic nivel din istorie

Avem cea mai mare creștere economică dintre statele membre ale Uniunii Europene, producția industrială se menține pe un trend de creștere consolidat, cifra de afaceri din industrie s-a majorat cu nu mai puțin de 12 procente, iar previziunile privind recolta de grâu din acest an arată cât se poate de bine, fiind de așteptat ca producția de cereale la hectar să fie din nou una record.

Toate aceste vești pozitive din economie, dublate de climatul de stabilitate politică și de abordarea responsabilă și prudentă pe care cabinetul continuă să o implementeze în raport cu politicile bugetar-fiscale nu au trecut neobservate nici în rândul investitorilor și nici în estimările organismelor financiare internaționale în raport cu parcursul economic al țării noastre. Zilele acestea spre exemplu, Banca Mondială și-a îmbunătățit prognoza de creștere economică a României  de la 2,5%, cât estima în ianuarie pentru acest an, la 2,8%. Tot în urcare este și estimarea specialiștilor instituției privind evoluția PIB-ului țării noastre pentru anul viitor. Astfel, potrivit ultimei prognoze economice globale a Băncii Mondiale economia românească ar urma să crească anul viitor cu 3,2%, ceea ce reprezintă o îmbunătățire de jumătate de punct față de precedenta estimare.

În același timp, perspectivele investiționale ale economiei românești sunt apreciate cu tot mai mult optimism de către agențiile de rating. Astfel, la jumătatea lunii trecute, Standard & Poor's (S&P), singura dintre marile agenţii de rating care încă evalua România în categoria "junk", nerecomandată investitorilor, a îmbunătăţit calificativul suveran al ţării cu o treaptă. Ca urmare, România este cotată astăzi cu grade-ul la "BBB-", găsindu-se astfel în categoria recomandată pentru investiţii, cu perspectivă stabilă.

Revizuirea calificatului de țară, precum și estimările pozitive ale marilor instituții financiare internaționale cu privire la evoluția economiei românești încep deja să își facă simțită influența inclusiv pe piața CDS-urilor, adică acele instrumente financiare care permit transferul riscului de credit. În schimbul unei prime, instituția care vinde un astfel de CDS se obligă ca atunci când debitorul intră în incapacitate de plată să acopere pierderile clientului, reflectând la nivelul autorităților suverane, prețul riscului de țară. Or, faptul că CDS-ul României a ajuns ieri la cel mai mic nivel din istorie, de doar 128 de puncte de bază este un semnal cât se poate de clar al încrederii ridicate pe care investitorii de pe piețele financiare o au în economia țării noastre.

Dincolo însă de performanța în sine, ceea ce este cel mai important pentru România este că această scădere a CDS-urilor influențează pozitiv (în scădere) costul de finanțare al împrumuturilor contracate de către statul român. Or, acestă scădere înseamnă în final reducerea poverii datoriei publice asupra bugetului, creșterea cuantumului resurselor bugetare care pot fi direcționate către investiții, politici sociale sau de stimulare a creării de locuri de muncă.