Efectele pe termen lung ale „regimului” Băsescu. Ce are de schimbat USL-ul

As incepe analiza cu o concluzie. Anii in care Traian Basescu a influentat structura bugetului se vad acum. USL incepe insa sa schimbe structura bugetului, dintr-una care era orientata spre plata procurorilor, judecatorilor, politistilor si altor institutii militare, catre una orientata catre plata salariilor profesorilor si medicilor. De aceea, cresterea salariilor debutantilor din educatie si ale rezidentilor din medicina sunt pasi corecti spre o directie mai echilibrata.

Un profesor sau cadru didactic va câştiga, în medie, 2252 lei / lună în 2014. În comparaţie, un procuror va lua de patru ori mai mult, adică nici mai mult, nici mai puţin decât 9767! Un angajat STS va fi plătit „doar” de trei ori mai mult faţă de un profesor şi de două ori cât un medic, adică în medie cu 6054 lei / lună.

Guvernul României a ridicat o minge la fileu tuturor celor care doresc să militeze pentru dreptate socială mai mare, din punct de vedere al salarizării. Premierul Victor Ponta, într-un demers de transparenţă decizională fără precedent, a făcut publice cheltuielile cu salarii pe care bugetul public le va suporta pentru angajaţii din structuri militare, de securitate, ordine publică si justiţie.

Semnalul transmis de Guvern este unul extrem de important, pentru că arată practic cu degetul spre ultimii ani în care România bugetarilor a fost divizată între statul cu baston, foarte bine plătit, respectiv statul bugetarilor normali (profesori, medici, funcţionari din diverse instituţii şi agenţii), ale căror salarii sunt mult sub nivelul cerut de rolul şi numărul acestora la nivelul sistemului public.

În septembrie 2013, în România existau 1,18 milioane de posturi ocupate în sectorul bugetar. Un calcul simplu, al numărului de angajaţi din diverse instituţii publice, arată o diferenţă uriaşă între salarii. De pildă, angajaţii Consiliului Superior al Magistraturii câştigă cu 300% mai mult faţă de „locul” pe care o astfel de funcţie în schema bugetară ar trebui în realitate să îl ocupe. Comparativ cu medici (-7%) şi profesori (-32%), bugetari la fel de importanţi pentru funcţionarea şi dezvoltarea normală a României, guvernele ultimilor ultimii ani au ales să dea salarii mai mari, mult supraevaluate faţă de rolul jucat în societate, către procurori (+195%), judecatori si grefieri (+110%), angajaţi ai ICCJ (+230%), CSM (+300%) sau STS (+83%).

Acesta este, cel mai probabil, şi motivul care a stat la baza deciziei lui Victor Ponta de a mări, începând cu 1 ianuarie 2014, salariile profesorilor debutanţi şi acordarea unei burse medicilor rezidenţi. Vorbim de categoriile de cele mai prost plătite categorii de bugetari la ora actuală, în contextul în care angajaţii din Educaţie şi Sănătate reprezintă aproape 50% din totalul angajaţilor din sectorul bugetar din România.

Rezultate surprinzătoare! Funcţionarii huliţi sunt plătiţi prost, cu 15% mai puţin faţă de numărul acestora raportat la totalul schemei de bugetari. Este vorba despre funcţionarii simpli angajaţi la Parlament, Presedinţie, Guvern sau în alte autorităţi, instituţii şi agenţii centrale. Aceşti funcţionari vor primi, în medie, 2800 lei / lună, mult mai puţin faţă de un angajaţi din Poliţie sau Armată, care vor avea venituri salariale alocate de 4300 lei.

Salarizarea în sistemul bugetar din România prezintă hibe, cu o alocare exagerată spre aparatul de forţă al statului (securitate, ordine publică si justiţie), respectiv o salarizare insuficientă a angajaţilor din Educaţie, Sănătate, administraţia publică centrală şi locală.

Vorbim, în fapt, de „rodul” anilor în care Traian Băsescu, aflat la butoanele puterii, a vărsat bani către aparatul de forţă al statului.