Efectele reducerii TVA: a crescut consumul, a scăzut evaziunea

Criza a fost cel mai bun indicator al lipsei de viziune a guvernanţilor români. Într-o perioadă în care economia avea cel mai mult nevoie de încurajare, s-a majorat cota de TVA de la 19% la 24%. Alături de alte decizii discutabile, această măsură a pus piedică creşterii economice, revenirea României din criză având loc cu viteza melcului. Acum, lucrurile s-au îndreptat. De la 1 iunie 2015 a scăzut cota de TVA la alimentele de bază la 9%, iar de la 1 ianuarie 2016 s-a redus şi cota standard de TVA de la 24% la 20%. „Scăderea cotelor de TVA – atât cea generală cât, mai ales, cea pentru anumite categorii de produse – trebuie abordată nu numai ca o reducere a sarcinii fiscale şi un instrument util în planificarea şi optimizarea cash-flow-ului, cât mai ales ca un adevărat balon de oxigen pentru agenţii economici oneşti în competiţia lor economică inegală cu evazioniştii de profesie“, arată consultantul fiscal Dragoş Pătroi de ce aceste decizii sunt apreciate de mediul de afaceri. Că măsurile au avut drept efect reducerea evaziunii se vede şi în încasările din TVA la bugetul de stat. Aşa cum era normal, acestea au scăzut, dar mult mai puţin decât era prognozat. Astfel, în primele cinci luni ale anului, încasările din TVA au ajuns la 22,25 miliarde de lei, în creştere cu peste 4% faţă de programarea bugetară. „Ca urmare a reducerii cotelor de TVA, noi trebuia să încasăm în acest an 74% din suma colectată din această taxă anul trecut, dar am încasat 92%“, explică preşedintele ANAF Dragoş Doroş. S-au colectat mai puţini bani la buget decât anul trecut, dar acest lucru este firesc. Pe termen lung însă, măsura are chiar şanse să se dovedească profitabilă nu doar pentru companii, ci şi pentru buget. „Creşterea bazelor de impozitare a avut un ritm ascendent, dar inferior ritmului de scădere al cotelor de impozitare. Altfel spus, efectul fiscal negativ asupra bugetului general consolidat, generat de reducerea cotelor de impozitare, nu a putut fi compensat de creşterea corespunzătoare a bazelor de impozitare. Chiar dacă, pe termen scurt, scăderea cotelor de impozitare poate genera un gol de casă sau de trezorerie, pe termen mediu sau lung efectul nu poate fi decât benefic, prin reaşezarea bazelor de impunere declarate de contribuabil la un nivel echitabil“, arată Dragoş Pătroi. „Economia României a crescut în primul trimestru din 2016 cu 4,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar această creştere se datorează în mod evident majorării consumului. Totuşi, în termen de venituri, nu era nici rezonabil şi nici sustenabil să ne aşteptăm ca majorarea consumului să acopere reducerea cotei de TVA. Prin urmare, consider că aceste măsuri au avut un efect pozitiv asupra economiei“, îl completează Vlad Boeriu, partener Deloitte România.

Scăderea TVA se vede la raft

Nu este niciun dubiu că scăderile cotelor de TVA au ajutat agenţii economici, dar pe oameni cel mai mult îi interesează dacă aceste măsuri se simt şi în preţurile pe care trebuie să le plătească pentru bunuri şi servicii. Iar, conform analizelor Băncii Naţionale a României, scăderea TVA chiar s-a văzut la raft. Astfel, reducerea cotei standard la 20% de la 1 ianuarie 2016 s-a transmis în proporţie de peste 70% în preţuri, însă procentul este mai mic decât în cazul scăderii TVA la alimente, care s-a reflectat 80% în preţuri, a declarat în urmă cu o lună guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei. „În iunie anul trecut am demarat o campanie de informare a clienţilor prin care explicam cum procentul de 15% din valoarea actuală a TVA se reflectă în noul preţ al produsului ca o reducere la raft de 12%. Mai mult, pentru a asigura transparenţă totală, am afişat la raft atât preţul vechi al produselor, cât şi cel nou“, susţin reprezentanţii lanţului de magazine de tip discount Lidl.

Cote normale

Înainte de reducerile succesive de TVA, întâi la produse de panificaţie, apoi la alimente şi la urmă cota standard, nivelul de TVA de 24% era cel de-al doilea din Uniunea Europeană, după Ungaria, care încă aplică o cotă de 27%. Acum, la nivel european, cotele de TVA din România nu se diferenţiază substanţial de celelalte state membre. Țări precum Germania, Franţa, Italia şi Marea Britanie aplică o cotă standard ce variază între 19-22% şi cote reduse care variază între 5% şi 10%. „Potrivit Directivei TVA, statele membre sunt obligate să aplice o cotă standard de TVA de cel puţin 15%. Totodată, statele membre au dreptul să aplice cote reduse de TVA, dar nu mai mici de 5%(cu excepţia statelor care au negociat cote mai mici la momentul aderării la UE)“, explică Vlad Boeriu. În concluzie, scăderile succesie de TVA au reuşit să ne plaseze într-o normalitate europeană din punct de vedere fiscal. Mai ales că, în prezent, încasările din TVA arată bine, rămâne să ne întrebăm de ce s-a mărit în 2010 cota de TVA şi de ce s-a aşteptat cinci ani să se repare o eroare.