Efectul călătoriilor în spaţiu asupra inimii umane
Inimile astronauţilor care petrec perioade lungi de timp în spaţiu tind să devină sferice, arată un studiu recent al cercetătorilor americani, care adaugă încă un pericol pe lista cu potenţiale efecte negative ale unei clătătorii pe planeta Marte.
Noile descoperiri au fost realizate de specialiştii NASA, pe baza analizelor a 12 astronauţi care lucrează pe Staţia Spaţială Internaţională, şi au fost prezentate la întâlnirea anuală a American College of Cardiology, relatează foxnews.com.
„Inima nu mai lucrează la fel de intens în spațiu, fapt care poate duce la o pierdere a masei musculare”, a explicat James Thomas, medic specialist în imagistica sistemului cardiovascular şi cercetător NASA. „Acest lucru poate avea consecințe grave după întoarcerea pe Pământ, context în care analizăm posibilitatea de a lua anumite măsuri care ar putea preveni sau contracara pierderea (n.r. masei musculare)”, a mai precizat specialistul.
Astronauţii care au participat la studiu şi-au făcut ecografii ale inimii înainte, în timpul şi după misiunile spaţiale. Acestea au arătat că inima li s-a „rotunjit” cu 9,4% în timpul petrecut în spaţiu. Potrivit cercetătorilor, acest lucru poate înseamna că inima umană lucrează mai puţin eficient în spaţii cu gravitate scăzută. Efectele pe termen lung asupra sănătăţii astronauţilor sunt încă necunoscute, însă James Thomas spune că inima acestora revine la forma iniţială după întoarcerea pe Pământ.
Cercetătorii NASA vor să folosească rezultatele acestui studiu pentru a estima efectele asupra sănătăţii umane ale unei călătorii în spaţiu de 18 luni sau mai mult (precum misiunea umană pe Marte). Studii anterioare au arătat că astronauţii sunt expuşi la mai multe riscuri, precum pierderea densităţii osoase sau tulburări de vedere.