Elevii cu note mari la BAC vor ajunge să viziteze Parlamentul European
Demersul Corinei Creţu nu este întâmplător, ci face parte dintr-o suită de măsuri ce vizează încurajarea performanţei.
Ministerul Educaţiei Naţionale a creat toate premisele necesare pentru buna desfăşurare a sesiunii din toamnă a bacalaureatului 2013, în condiţiile în care zeci de mii de absolvenţi vor da proba examenului de maturitate. Dincolo însă de eforturile organizatorice şi logistice pentru derularea în condiţii optime a bacalaureatului, este îmbucurător că la nivelul clasei politice există o preocupare constantă de susţinere a performanţei în educaţie.
Cel mai recent exemplu în această direcţie îl oferă Corina Creţu. Europarlamentarul PSD a a avut iniţiativa de a premia cele mai bune trei performanţe de la această sesiune a BAC-ului, prin invitaţia de a vizita Parlamentul European la Bruxelles. „Aproape 87.000 de tineri dau examenul în sesiunea din toamnă. Sper că vor face efortul necesar de a trece primul examen major, care îi pune în fața realității vieții. Pentru a stimula acest efort, am decis să-i invit pe primii trei elevi care vor obține în această sesiune cele mai mari note la Bacalaureat, la nivel național, într-o vizită la Bruxelles, la Parlamentul European. Cred că vor avea, astfel, prilejul să înțeleagă mai bine care este miza unei bune educații și să vadă cum se construiește viitorul nostru comun, într-o Europă Unită”, susţine Corina Creţu într-o postare pe blogul personal.
Demersul Corinei Creţu nu este întâmplător, ci face parte dintr-o suită de măsuri ce vizează încurajarea performanţei. Să nu uităm că vorbim de un plan de acţiuni care îi încurajează pozitiv pe elevi să devină foarte buni: premii considerabile pentru olimpici, premii pentru elevii cu 10 la BAC de la minister, cît şi de la autorităţile locale.
Sunt paşi concreţi către un sistem meritoriu, în contrast cu mediocritatea și nepotismul, dominante în mandatele guvernărilor PDL. Ţinta este aceea de a construi un sistem pe baze sănătoase în care să rămână specialiştii şi care să permită integrarea tinerei generaţii dornice să se afirme. Fiindcă aceşti olimpici şi absolvenţi de nota 10 la examenul de bacalaureat trebuie să îşi găsească locul, peste câţiva ani, în sistemul de stat. Stimularea lor pentru a rămâne în ţară şi a-i incuraja să contribuie efectiv la schimbare în bine a României este esenţială.
Din fericire, tabloul tinerei generaţii formată în sistemul educaţional din România nu este atât de sumbru pe cât se încearcă a fi zugrăvit. Într-adevăr, au crescut aşteptările de la şcoala românească, au crescut exigenţele faţă de elevi, iar reforma despre care s-a vorbit ani în şir tinde să intre pe un făgaş normal, fără a-i bulveresa pe elevi, profesori şi părinţi deopotrivă, aşa cum s-a întâmplat de atâtea ori.
Cu certitudine, învăţământul românesc se îndreaptă într-o direcţie bună, iar proba cea mai elocventă în acest sens este dată de „vârfurile” produse de şcoala românească. Recompensarea performanţei şi crearea unei scări a valorilor în funcţie meritele din educaţie sunt repere certe ale aşezării sistemului de învăţământ pe baze sănătoase.