Energie, industrie şi agricultura, trei cuvinte cheie pentru creşterea economică sustenabilă

Nu mai avem răbdarea necesară să privim către o dezvoltare în perspectivă a României. Toată lumea vrea rezultate acum.

Trebuie totuşi să analizăm care sunt care sunt direcţiile pe care România are nevoie să le dezvolte şi unde trebuie să se investească resurse considerabile pentru ca ţara noastră să devină competitivă pe plan european şi mondial. În prezent se înregistrează un curent de optimism economic în România şi acest moment trebuie speculat foarte bine de guvernanţi tocmai pentru a da un curs deciziilor cu impact strategic pentru dezvoltarea durabilă a sistemului economic.

Avem creştere economică. Cifra de 1,9% cât a prognozat Comisia Naţională de Prognoză şi Fondul Monetar Internaţional este depăşită de performanţele economice ale României. The Economist a publicat un raport de ţară pentru România, unde stabileşte cota de creştere economică la nivelul de 2,4%.

De ce stăm bine acum

Momentul 2013 prinde România într-o poziţie favorabilă din punct de vedere economic şi politic. În decembrie anul trecut România a dobândit o stabilitate politică care i-a lipsit pe parcursul ultimilor 13 ani. Tensiunile politice din rândul alianţelor, între opoziţie şi putere sau de multe ori între instituţiile centrale ale statului au făcut ca România să devină un partener lipsit de încredere pentru europeni şi pentru SUA. Imaginea noastră pe plan extern a avut de suferit şi investiţiile în economia românească au scăzut exponenţial.

Românii au înţeles că este nevoie de o forţă care să echilibreze funcţionarea statului şi să stabilizeze politic România. Soluţia a fost USL. Guvernul a fost instalat confortabil de către o majoritate de peste 70% în Parlament.

După investirea guvernului, siguranţa pe care orice forţă politică cu un suport popular atât de mare o are, i-a permis USL-ului să înceapă ample proiecte de revizuire legislativă şi administrativă care au restabilit repede încrederea internațională a partenerilor noştri.

Rezultatele economice nu au întârziat să apară. Restabilirea veniturilor bugetarilor dar şi ale pensionarilor au fost posibile pentru că stabilitatea macroeconomiacă a permis lărgirea anvelopei salariale şi veniturile la bugetul de stat au putut fi suplinite astfel încânt contribuţia CAS aplicată la pensiile românilor să fie eliminată.

Deblocarea programelor de finanţare europeană au fost primii paşi pe care guvernul i-a întreprins după venirea la putere. Rezultatele se văd. Rata de absorbţie a ajuns la 21%. Într-un singur an, rata de absorbţie a fondurilor europene a depăşit de trei ori cota atinsă în ultimii 6 ani.

Încă doi indicatori ne dau o imagine clară a peisajului economic al României de astăzi. În primul rând producţia industrială a crescut cu 19% în ultimul an. În cel de-al doilea rând agricultura, după o comprimare cu 20% în anul 2012 poate ajunge la plus 8% în 2013. Nu în ultimul rând, preţurile la energie în România sunt cele mai scăzute din UE la ora actuală.

Pe ce trebuie să ne bazăm?

Creşterea economică prognozată va ajunge 4% din PIB la nivelul anului 2017. Analiştii britanici bazează această creştere pe fondul creşterii producţiei agricole, a producţiei industriale şi a investiţiilor europene în infrastructură şi energie.

Toate acestea înseamnă locuri de muncă şi investiţii cu efect multiplicator în economie. Exerciţiul financiar 2014-2020 este definitoriu pentru dezvoltarea pe termen lung a Româmniei. Peste 40 de miliarde de euro aşteaptă să fie absorbite de România. Sunt bani care pot fi investiţi cu uşurinţă în domenii strategice cum ar fi energie, industrie şi agricultură.

Suntem convinşi că există multe alte domenii unde investiţiile trebuie direcţionate. Nu ignorăm turismul din palierele care pot genera creştere. Nu ignorăm nevoia direcţionării fondurilor în programe de dezvoltare administrativă sau în infrastructura de drumuri. Ceea ce spunem este că prin tratarea strategică a acestor trei domenii cheie, energia, industria şi agricultura România îşi poate consolida un loc de top în UE.

Independenţa energetică nu trebuie să rămână la nivelul de poveste frumoasă aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani. Obiectivele asumate pentru exploatarea gazelor de şist dar şi pentru dezvoltarea exploatării energiei electrice pe palierul eolian, hidroenergetic şi nuclear trebuie îndeplinite.

Industria prezintă deja un trend de creştere. Investiţiile externe în capacitatea industrială a României poate aduce o creştere considerabilă în PIB-ul nostru. Nici un stat de dimensiunea României nu poate gândi strategic fără să ia în considerare exploatarea la maxim a capacităţii sale industriale. Industria se preconizează că va creşte constant cu 4% anual până în 2017. Important este ce facem cu această creştere.

Agricultura României este încă mult subdezvoltată. Potenţialul enorm pe care România îl are este stopat de lipsa reformelor în sistem. Intabularea terenurilor nu este încă făcută. Structurile asociative din agricultură nu sunt dezvoltate şi legislaţia lipseşte cu desăvârşire. Programele pentru tinerii fermieri există (primul siloz) dar nu sunt suficient de bine exploatate. Soluţia este simplă. Pomparea de fonduri în agricultură, creşterea subvenţiilor pentru teren şi pentru creşterea animalelor sunt câteva obiective pe care România trebuie să şi le asume, în timp, pentru a reprezenta un competitor serios pentru producătorii din UE dar şi de pe piaţa mondială.

Fiecare din aceste trei domenii necesită planuri şi investiţii. Prognozele sunt optimiste dar lucrurile trebuie să se mişte din punct de vedere economic pentru ca prognozele să devină realitate. O rată de creştere economică de 4% în 2017 ne-ar da un loc onorabil, de top în Uniunea Europeană şi ne-ar plasa într-o poziţie favorabilă pentru extinderea relaţiilor noastre externe pe pieţele asiatice.

Pentru prima oară în ultimii 23 de ani, România are o şansă reală de a-şi apropia nivelul de trai de statele occidentale, state cu o economie dezvoltată şi funcţională. Dar acest lucru depinde direct proporţional de eficienţa cu care guvernul gestionează politicile publice în domeniul energie, industriei şi agriculturii.