EVITAȚI LUMINA ALBASTRĂ ÎNAINTE DE SOMN! Produce cancer și alte probleme grave

Pentru a înţelege de ce este atât de rea expunerea prelungită la lumină pe timp de noapte, trebuie să ne referim la evoluţia umană de până acum. Înainte de sfârşitul epocii de piatră, oamenii au fost expuşi acţiunii a două tipuri diferite de lumină naturală, care sunt responsabile pentru reglarea ritmului circadian. Oamenii din acele timpuri aveau, în timpul zilei, lumina de la Soare, în timp ce noaptea aveau lumina de la Lună şi stele şi, probabil, lumina de la focurile de tabără. Acest model binar bazat pe succesiunea dintre zi şi noapte a rămas inexorabil, iar programarea noastră biologică i-a urmat exemplul.

În prezent, există lumină artificială pe timp de noapte (LAN-lighting at night) şi situaţia se prezintă cu totul diferit. Iluminatul interior este cu mult mai slab decât lumina de la Soare, dar, cu toate acestea, iluminarea din locuinţe este mai mare cu mai multe ordine de mărime decât iluminarea ce provine de la stele sau de la Lună. Puteţi verifica datele din imaginea de mai jos, pentru a înţelege mai bine ce vreau să vă spun:

Ţineţi minte că aceasta este o scară logaritmică, astfel încât diferenţa dintre iluminarea de la Soare şi cea de la Lună este considerabilă, o diferenţă care influenţează o serie de indicatori biochimici importanţi care depind de periodicitatea luminii, inclusiv producerea de cortizol şi melatonină.

Lumina acţionează ca un drog

Suprimarea producerii de melatonină este cheia înţelegerii efectelor nocive ale LAN asupra noastră. Acest hormon biochimic este produs de glanda pineală din creier în timpul nopţii, atunci când este întuneric şi el reglează ciclul nostru circadian (ciclul somn-veghe). El scade tensiunea arterială, nivelul de glucoză şi temperatura corpului, acţiuni fiziologice cheie care sunt responsabile pentru un somn odihnitor. Neurologul George Brainard afirmă următoarele: „Lumina acţionează ca şi cum ar fi un drog, doar că ea nu este un drog".

Regiunea din creier care controlează ceasul nostru biologic se numeşte nucleul suprachiasmatic (SCN-Suprachiasmatic Nucleus), un grup de celule din hipotalamus. Aceste celule reacţionează la semnalele luminoase (la lumină şi la întuneric). Nervii optici din ochii noştri detectează lumina şi transmit un semnal la SCN care-i comunică creierului că este timpul să ne trezim. Se declanşează, de asemenea, alte procese fiziologice precum ar fi creşterea temperaturii corpului şi producerea de hormoni, cum ar fi cortizol. Concentraţia de cortizol este relativ scăzută noaptea şi, astfel, putem să dormim. Ea este mai mare în timpul zilei, pentru a permite reglarea nivelului de energie din organism şi a funcţiei imunitare a acestuia.

O intensitate luminoasă mare pe timp de noapte determină creşterea nivelului de cortizol care perturbă somnul şi cauzează o serie de probleme legate de ponderea grăsimii corporale, rezistenţa la insulină şi diferite inflamaţii în organism. Acestea contribuie, de asemenea, la apariţia unei stări de oboseală datorată lipsei de somn şi este afectată, de asemenea, pofta de mâncare.

În cazul în care camerele noastre sunt întunecate pe timp de noapte, atunci nu ajunge niciun semnal optic la nucleul suprachiasmatic şi corpurile noastre vor beneficia doar de cantitatea de melatonină necesară pentru buna funcţionare a organismului. În plus, nivelul de melatonină din organism este reglat în funcţie de gradul de expunere la lumină din ziua precedentă.


Lumina dinainte de somn

Într-adevăr, studiile au arătat că, prin expunerea la lumina din cameră înainte de culcare, se scurtează cu aproximativ 90 de minute durata de acţiune a melatoninei comparativ cu o expunere la lumină slabă. În plus, expunerea la lumina din cameră în timpul orelor obişnuite de somn suprimă nivelul de melatonină cu mai mult de 50%. Ceea ce este semnificativ.

Deci, chiar înainte de a ajunge în pat lumina din dormitorul vostru vă cauzează probleme. Prin utilizarea de tablete, smartphone-uri şi becuri cu un randament energetic ridicat această problemă se înrăutăţeşte.

Şi pentru a agrava mai mult situaţia, multe dispozitive moderne emit lumină albastră prin intermediul diodelor luminoase (LED-uri) care au un efect puternic de suprimare a melatoninei. Acest lucru se datorează faptului că un pigment numit melanopsin, ce se află în celulele specializate de la nivelul retinei care sunt răspunzătoare de reglarea ritmurilor circadiene, este cel mai sensibil la lumina albastră.

Recent, oamenii de ştiinţă au avertizat studenţii asupra impactului pe care lumina de la monitoarele de calculator o are asupra nivelului de melatonină. Ei au descoperit că noaptea lumina de la monitoare, în special lumina albastră, care a fost studiată cu ajutorul unor lentile ce filtrează diferite lungimi de undă ale luminii, reduce nivelul de melatonină al studenţilor. Un alt studiu a constatat că ecranele cu iluminare de fundal reduc nivelul de melatonină şi perturbă somnul. Cercetătorii au scris următoarele: „Este important să se cunoască faptul că prin utilizarea înainte de somn a dispozitivelor electronice cu ecrane luminoase se perturbă somnul chiar dacă nivelul de melatonină nu este suprimat. În mod clar, diferite funcţii din organism pot fi alertate sau se pot activa anumiţi stimuli care pot duce la perturbarea somnului". Această atenţionare este un lucru foarte bun.


Legătura cu cancerul

Din păcate, toate aceste dereglări hormonale şi biochimice produc diferite consecinţe grave, cancerul fiind una dintre ele. Oamenii de ştiinţă nu sunt în totalitate siguri de ce apar aceste urmări nedorite, dar studiile au evidenţiat, în mod constant, o legătură între apariţia cancerului şi dereglările hormonale şi biochimice din organismul uman.

De exemplu, un studiu desfăşurat pe o perioadă de 10 ani a constatat că în cazul unui grup format din mai mult de 1.670 de femei, riscul de apariţie a cancerului la sân a crescut cu 22% în cazul femeilor care au fost expuse la o lumină de intensitate mai mare în dormitor faţă de cele care dormeau într-un întuneric total. Cercetătorii cred că aceasta este o consecinţă a dereglărilor hormonale cauzate de reducerea nivelului de melatonină.

Într-un alt studiu cercetătorii au implantat unor şobolani, prin intermediul unui transplant, ţesuturi afectate de cancerul de sân şi apoi le-au administrat sânge de la diferite femei cu ajutorul perfuziilor. La şobolanii care au primit sânge de la femeile care au fost expuse la o lumină slabă pe timp de noapte creşterea tumorilor cancerigene s-a redus, în timp ce la şobolanii care au primit sânge de la femeile care au fost expuse la lumină puternică pe timp de noapte nu s-a manifestat acest efect benefic.

Acest lucru are implicaţii sumbre pentru cei care lucrează în schimburi. Studiile au arătat că asistentele medicale care lucrează în schimburi pe timp de noapte sunt mai expuse riscului de a face cancer de sân în comparaţie cu asistentele medicale care lucrează permanent pe timp de zi.

Lumina scăzută, lumina albastră, depresie şi răspuns imunitar

Este tulburător faptul că lumina din timpul nopţii nici nu trebuie să fie foarte luminoasă pentru a provoca probleme. Expunerea cronică la lumină slabă pe timp de noapte poate conduce la depresii precum un anumit simptom constatat la hamsteri unde s-a evidenţiat reducerea interesului acestora pentru apa îndulcită care era pe placul lor în mod normal. Prin revenirea la un program normal de zi/noapte, fără lumină intensă pe timp de noapte, cercetătorii au fost capabili să elimine această depresie la hamsteri. Oamenii de ştiinţă suspectează că depresia legată de lumina slabă din timpul nopţii poate fi cauzată de o proteină numită factor de necroză tumorală.

Lumina slabă pe timp de noapte are un efect dăunător asupra sistemul imunitar

Poate ar trebui să vă gândiţi mai mult la aceste lucruri atunci când lăsaţi în funcţiune o sursă de lumină slabă în dormitorul vostru, chiar şi un radio cu ceas sau atunci când permiteţi ca lumina de pe stradă să pătrundă în dormitorul vostru.

Un alt studiu care a fost efectuat, de asemenea, pe rozătoare, a arătat că în special lumina albastră pe timp de noapte are un efect deosebit de puternic în inducerea de simptome precum ar fi depresiile. Lumina pe timp de noapte poate, de asemenea, afecta starea de spirit şi capacitatea de învăţare.

Îmbătrânirea prematură şi problemele cardiace

Melatonina are, de asemenea, proprietăţi antioxidante care joacă un rol important în procesul de anti-îmbătrânire. Cercetătorii au reuşit să trateze, în mod artificial, şoareci în vârstă cu melatonină reducând în acest fel stresul oxidativ. Aceste experienţe cu şoareci îi ajută pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mecanismul fundamental din spatele procesului de îmbătrânire, deoarece este vorba de aceeaşi markeri descoperiţi în bolile neurodegenerative precum boala Alzheimer.

Alte studii arată o legătură între gradul de reducere al nivelului de melatonină şi bolile cardiovasculare.


Creşterea în greutate

Lumina pe timp de noapte contribuie, de asemenea, la creşterea în greutate datorită prelungirii perioadei de timp în care ne alimentăm. Şoarecii atunci când au fost expuşi la LAN au câştigat mai mult în greutate în ciuda faptului că au mâncat la fel de mult ca fraţii lor care au stat pe întuneric. Oamenii de ştiinţă au corelat, de asemenea, un nivel scăzut de melatonină cu diabetul, deşi nu este clar ce rol are, dacă este cazul, LAN în această chestiune.


Negru ca tăciunele

Această cercetare indică un fapt important: trebuie ca dormitoarele noastre să fie cât mai întunecate cu putinţă şi să evităm lumina albastră înainte de somn. În acest scop ar trebui să oprim toate gadgeturile care emit lumină şi să închidem jaluzelele. Şi dacă este posibil trebuie să ne abţinem de la a citi de pe ecranele luminoase alte monitoarelor şi tabletelor cu câteva ore înainte de somn.

Sursă: scientia.ro