EXCLUSIV. CONSULTĂRI LA COTROCENI: Cât de întârziate sunt legile electorale cerute de Klaus Iohannis

Partidele parlamentare se întâlnesc luni, 20 aprilie, cu preşedintele Klaus Iohannis la Cotroceni, unde au loc consultări privind stadiul legislației electorale, inclusiv cel al reglementărilor necesare asigurării dreptului de vot al românilor care trăiesc în afara granițelor.

La începutul mandatului de preşedinte, în prima rundă de consultări (care a avut loc pe 28 ianuarie), Klaus Iohannis a declarat că una dintre priorităţile sale este reforma instituţiilor politice, care poate fi efectuată prin: altă legislaţie a partidelor politice, reglementarea finanţării partidelor şi a campaniilor electorale şi o nouă legislatie electorală.

Obiectiv.info i-a întrebat pe membrii Comisiei de Cod Electoral care este stadiul acestei legislaţii, iar o primă concluzie este că există întârzieri la nivelul legii alegerilor parlamentare din 2016.

Citeste si:  Atac marca VADIM: Nulitatea absolută şi surdo-mută KLAUS IOHANNIS a ajuns pe scaunul lui Mihai Viteazul

Potrivit Comisiei de Cod Electoral din cadrul Parlamentului, toate cele cinci legi ar putea fi adoptate în această legislatură, până la începutul vancaţei de vară. Mai precis, este vorba despre legea alegerilor locale, legea alegerilor parlamentare, legea partidelor politice, legea finanţării partidelor politice, legea votului prin corespondenţă.

“Haideţi să le luăm pe rând. În ceea ce priveşte alegerile locale, raportul e finalizat, orizontul de timp este de 2-3 săptămâni. Pe 10 mai pleacă la promulgare, orizontul votul este până pe 1 iunie. În privinţa partidelor politice, nu a fost depus niciun amendament, marţi elaborăm raportul, apoi începe dezbaterea în Senat. Pentru legea finanţării partidelor politice, nu există poziţii divergente, astfel că se poate întoarce în maxim trei săptămâni la preşedinte. La parlamentare, săptămâna viitoare vom întocmi proiectul de lege, cu care va fi sesizat Senatul. Termenul de dezbatere este de o lună. Aici avem o mică întârziere, avem un termen uşor depăşit, dar nu există pericol de neconstituţionalitate. La votul prin corespondenţă, PNL a depus un proiect, avem un termen de două săptămâni, cred că lucrurile vor ajunge la un consens cu ocazia consultărilor de la Cotroceni”, a declarat, pentru Obiectiv.info, senatorul liberal Mihai Voicu, preşedintele Comisiei de Cod Electoral.

Citeste si: Dezvăluiri NEAŞTEPTATE despre „gașca” penală a unuia dintre cei mai importanți lideri PNL

Aceste informaţii sunt sprijinite şi de membrii social-democraţi, care îşi exprimă încrederea că toate legile vor fi votate la timp, mai ales că legea alegerilor locale şi cea a alegerilor parlamentare trebuie votate cu un an înainte de evenimentul propriu-zis.

“În privinţa legii alegerilor locale, se face raportul la Comisie, apoi la Senat, după care va fi votată. Trebuie votată cât mai rapid, cu un an înaintea termenului alegerilor locale. În privinţa finanţării partidelor politice, aceasta este la reexaminare, dar nu are termen, trebuie să apară înaintea campaniilor electorale. De asemenea, legea alegerilor parlamentare intră săptămâna viitoare la comisie (Comisia de Cod Electoral – n. red.), iar cea a partidelor politice este la Senat”, a declarat, pentru Obiectiv.info, senatorul PSD Petru Vlase.

În privinţa legii alegerilor locale, Comisia de Cod electoral a respins miercuri propunerea ca alegerea primarilor să se facă în două tururi. Votul pe acest proiect de lege ar putea fi dat săptămâna viitoare.

Citeşte şi: MARELE ATAC al liberalilor: ce li se pregăteşte primarilor

Prima rundă de consultări la Cotroceni pe tema legilor electorale a avut loc pe 28 ianuarie. La finalul consultărilor, preşedintele Iohannis s-a declarat optimist în privinţa discuţiilor şi a precizat că respectarea termenelor convenite cu partidele politice este responsabilitatea acestora în raport cu electoratul.

"După cum ştiţi, reforma instituţiilor politice este una dintre priorităţile mandatului meu şi primul pas în reforma a clasei politice.Timp de 25 de ani am parcurs o etapă care a însemnat crearea instituţiilor democratice, încheierea tranziţiei, o acumulare de experienţă, dar şi un set de experimente în materie, reuşite sau nu. Cred că este momentul să trecem la o nouă etapă a democraţiei româneşti.

Din punctul meu de vedere, această nouă etapă a democraţiei româneşti ar trebui însemne o resetare a sistemului şi o creştere a încrederii cetăţenilor în instituţiile democratice. Astfel, am în vedere trei direcţii:

- participarea este prima – şi aici mă refer la asigurarea condiţiilor pentru ca toţi românii să voteze, inclusiv şi în special cei din diaspora, dar şi la încurajarea participării la viaţa politică în general, la deschiderea spaţiului politic printr-o altă legislaţie a partidelor politice. Trebuie să aducem oamenii mai aproape de politică, să nu avem două Românii, una a politicienilor şi una a cetăţenilor.

- integritate – înţeleasă nu atât în sensul său juridic, ci ca mod de lucru care presupune transparenţă şi corectitudine în funcţionarea instituţiilor, inclusiv în finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale. Dacă vrem ca oamenii să aibă încredere în noi, trebuie să funcţionăm noi, clasa politică, în mod transparent.

- în fine, durabilitate – să gândim un cadru legislativ care să asigure nu numai legitimitate, ci şi eficienţă în reprezentarea electoratului. Cred că putem să venim cu pachete de legi care ţin mai mult de un ciclu electoral şi să construim instituţii solide.
În felul acesta vom putea avea pe termen lung o competiţie electorală mai degraba axată pe dezbateri şi soluţii, nu o confruntare de dragul confruntării. Aşa se vor diminua şi fenomene precum „mita electorală”, „turismul electoral”, „migraţia politică”, redesenarea periodică a hărţilor electorale.

Acesta este cadrul în care am supus partidelor spre discuţie ca subiecte concrete: soluţiile pentru a ne asigura că românii din străinătate au toate condiţiile pentru a-şi exercita dreptul de vot şi că ceea ce s-a întâmplat în noiembrie 2014 în diaspora nu se va se va mai repeta niciodată; legislaţia electorală atât pentru alegerile locale, cât şi parlamentare; legislaţia partidelor politice, precum şi cea privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale. În acelaşi context, am ascultat opinia partidelor cu privire la nefericita Ordonanţă 55, ordonanţă referitoare la migraţia electorală. De asemenea, o temă importantă pe agendă a fost accelerarea şi simplificarea procedurilor pentru cererile de încuviinţare a reţinerii, arestării sau a percheziţiei parlamentarilor. Sigur, aici nu va fi vorba doar de proceduri, ci şi de o conduită responsabilă a partidelor şi a politicienilor. Am pornit de la premisa că ne putem raporta la aceste subiecte ca instrumente pentru a atinge obiectivele politice mai sus enunţate, şi nu ca scopuri în sine. Şi atunci avem mai multe premise să facem o construcţie durabilă.

În fine, în urma discuţiilor au rezultat mai multe concluzii comune, lucru care ne arată că suntem pe drumul bun. În primul rând, toate partidele şi-au exprimat disponibilitatea de a susţine simplificarea procedurilor pentru cererile de încuviinţare a reţinerii, arestării sau percheziţiei parlamentarilor pentru a permite justiţiei să-şi facă treaba. Există, aşadar, toate premisele pentru ca o soluţie legislativă în acest sens să fie adoptată în scurt timp. Inclusiv în lumina raportului MCV dat publicităţii astăzi, în afara consecinţelor imediate, s-ar da astfel şi semnalul de voinţă politică aşteptat de toată lumea. În al doilea rând, am propus un calendar concret. Până la finele primei sesiuni parlamentare am convenit să avem o soluţie legislativă pentru a asigura votul românilor din diaspora, legislaţia privind alegerile locale şi parlamentare, legislaţia partidelor şi cea privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale. Vreau să fac o precizare aici. A finaliza la timp aceste proiecte este un angajament pe care partidele îl fac nu în raport cu mine, Preşedintele, ci în raport cu electorat, care aşteaptă aceste soluţii", declara Klaus Iohannis pe 28 ianuarie.