Feţele nevăzute ale afacerii Nana

De exemplu, aflat joi la un forum naţional al agricultorilor, liderul de la Cotroceni a revenit asupra subiectului, declarând următoarele: “Eu am cumpărat de la un italian care, în medie, a dat 2.900 de euro pe hectar. Eu i-am dat 4.500. Şi acum aş putea să obţin un 8.000 de euro pe hectar în zona aceea, este un pământ foarte bun”.

Deşi la prima vedere afirmaţia lui Traian Băsescu poate părea benignă, ea reprezintă o recunoaştere cât se poate de clară a implicării în toată această afacere. După ce timp de câteva luni a scos-o la înaintare pe fiica sa cea mare ca fiind, cel puţin în acte, cumpărătoarea terenurilor de la Nana, Traian Băsescu s-a dat în sfârşit de gol, spunând că el este în realitate cumpărătorul. Lui i-a recomandat cel mai probabil fostul consilier prezidenţial Adrian Rădulescu, să cumpere terenul de la Nana şi, dacă este să îl credem pe şeful statului, tot el a fost cel care a negociat preţul final al tranzacţiei.

Pe de altă parte, şeful statului continuă să evite discuţiile despre modul în care firma italiană de la care a achiziţionat terenul a cumpărat parcelele care îl compun, fără a face agricultură, dar pregătind cele 300 de hectare pentru Traian Băsescu. Tot sub tăcere rămân detaliile creditului preferenţial acordat de CEC, bancă de stat care oficial nu poate adopta decât în condiţii speciale un credit de genul aceluia contractat de familia prezidenţială.

În schimb, tot joi a ieşit la suprafaţă şi un alt element legat de viitorul fermei preşedintelui, acela că anul viitor terenul este dat în arendă firmei AgroGreen Nana, deţinută de nimeni altcineva decât de Elena Udrea, care a anunţat deja că a depus o cerere de acordare a subvenţiilor. Fostul ministru al Turismului deţine câteva hectare în zonă şi trebuie la rândul său să ramburseze un credit. Astfel, în ciuda retoricii legate de profiturile de milioane de euro pe care le vor obţine, Elena Udrea şi Traian Băsescu nu fac altceva decât să încerce să îşi acopere, cel puţin parţial, creditele din contribuţiile românilor la bugetul de stat.

Indiferent de cum va mai evolua scandalul din jurul celor 300 de hectare din judeţul Călăraşi, ceea ce s-a întâmplat la Nana este reprezentativ pentru modul în care Traian Băsescu şi-a folosit influenţa datorată funcţiei publice pentru a obţine avantaje de ordin privat. Începând cu modul în care lotul respectiv a fost creat prin intermediul unei firme fără activitate şi terminând cu acel credit imens luat de la o bancă controlată de stat, afacerea este plină de detalii care nu îi fac cinste şefului statului. În final, Traian Băsescu nu face decât să se comporte precum un moşier hrăpăreţ interesat să se retragă la ţara după atâţia ani în care a făcut rău României.