FMI: Creştere solidă în Europa emergentă, în 2016 şi în 2017

Totuşi, din cauza creşterii atenuate a productivităţii şi a evoluţiilor demografice nefavorabile, aceste state ar putea să nu reuşească să menţină un ritm solid de creştere fără o amplificare a dezechilibrelor externe. În statele din Europa Centrală, de Est şi Sud-Est, PIB-ul ar urma să înregistreze un avans de 1,3% în 2016 şi de 2,1% în 2017, datele reflectând în principal îmbunătăţirea perspectivei în CIS (Comunitatea Statelor Independente), estimează FMI. 

Instituţia se aşteaptă ca multe state din regiune să adopte politici fiscale neutre sau expansioniste, în timp ce deficitele fiscale structurale vor rămâne ridicate. În perioada 2016-2017, deficitele fiscale structurale ar urma să se deterioreze faţă de 2015 (de exemplu în Cehia, Ungaria, Polonia, România, Turcia). Deteriorarea în aceste economii reflectă o combinaţie între derapajele fiscale şi reducerile de taxe. De exemplu, în România, un pachet de reduceri de taxe şi majorarea cheltuielilor, inclusiv o majorare ad-hoc a salariilor, este aşteptată să inverseze tendinţa de consolidare înregistrată în ultimii ani. Deficitele fiscale structurale ar urma să rămână ridicate (2-3% din PIB) în multe state din CESEE. 

FMI recomandă statelor din regiune să adopte măsuri suplimentare pentru rezolvarea problemei împrumuturilor neperformante (NPL), în scopul redresării creditării şi a creşterii investiţiilor. Unele state, printre care Kosovo, Ungaria, România, şi Slovenia, au obţinut progrese importante în reducerea împrumuturilor neperformante iar altele, cum ar fi Albania şi Serbia, au adopta planuri cuprinzătoare care încep să-şi arate roadele. 

Economia din umbră s-a redus în toate statele CESEE din 2005. În special în Letonia, Lituania şi România s-a înregistrat cel mai semnificativ declin al economiei din umbră, variind de la patru la şase puncte procentuale din PIB în perioada 2005-2015. Îmbunătăţirea eficienţei administraţiei fiscale şi reducerea poverilor normative asupra firmelor din CESEE ar putea ajuta şi mai mult la reducerea mărimii economiei din umbră, se arată în raportul FMI. 

În cazul economiei României, cifrele incluse în ultimul raport regional al FMI sunt similare cu cele din World Economic Outlook publicat în luna octombrie. FMI mizează în 2016 şi 2017 pe un avans al Produsului Intern Brut al României de 5%, respectiv 3,8%, cel mai ridicat ritm de creştere economică din Europa. 

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de consum, estimările FMI arată că Bulgaria şi România vor fi pe primele locuri în UE în ceea ce priveşte inflaţia medie anuală negativă, cu 1,6% şi, respectiv, 1,5%. Pentru 2017 însă FMI estimează că preţurile de consum în România vor reveni în teritoriu pozitiv, înregistrând o creştere de 1,7%. De asemenea, prognoza FMI indică în cazul României un deficit de cont curent de minus 2% în 2016, şi de minus 2,8% în 2017.