FMI dă vești proaste. Nu și pentru România
Încă o dată, FMI dă vești proaste pentru cei care sperau la o relansare a economiei mondiale. Astfel, directoarea Fondului, Christine Lagarde, a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute că instituția urmează să își revizuiască în scădere prognozele de creștere ale economiei mondiale.
Din precizările făcute de doamna Lagarde, vinovate pentru încetinirea relansării economiei mondiale ar fi economiile emergente, care ar fi avut un efect negativ asupra ratei globale de creștere sub cele 3,3 procente prognozate inițial. Există însă și câteva excepții notabile de asemenea economii care au reușit să performeze, printre care se numără și România.
La sfârșitul lunii trecute, în premieră pentru ultimii 10 ani de zile, România a reușit finalizarea cu succes acordul stand-by cu FMI. Avizul pozitiv pe care board-ul instituției l-a acordat scrisorii de intenție trimise de către cabinetul de la București a certificat evoluțiile pozitive înregistrate de economia românească și a oferit un semnal de încredere din partea Fondului în politicile guvernamentale de dezvoltare economică implementate de către guvernul condus de Victor Ponta.
Aceste politici au permis României să obțină creștere economică la sfârșitul anului trecut, chiar și în condițiile în care restul economiilor din zona euro și Uniunea Europeană au performat sub așteptări. Mai mult, ritmul de dezvoltare economică pare să se consolideze și să se accelereze, țara noastră înregistrând cea de-a treia rată de creștere din Europa pe primul trimestru al anului.
Evoluția pozitivă a economiei românești este determinată pe de o parte de avansul exporturilor, care au depășit pentru prima dată din anii ’90 încoace valoarea importurilor. Pe de altă parte, nu trebuie ignorat nici aportul eforturilor de îmbunătățire a climatului investițional. România s-a înscris pe un trend de stabilitate politică care a asigurat premise propice pentru dezvoltarea economică.
Totodată, au fost luate măsuri pentru a crește calitatea guvernanței fiscale, progresele înregistrate în această direcție permițând deblocarea resurselor necesare pentru aplicarea unor măsuri de stimulare economică (cum este plata TVA la încasarea facturii), chiar și în condițiile păstrării disciplinei bugetare. De altminteri, la acest capitol, România a reușit să se încadreze în limitele de deficit impuse de UE, chiar dacă au fost luate o serie de măsuri reparatorii și de protecție socială a populației atât de greu afectate de austeritate.
Toate aceste semnale venite dinspre economia românească au făcut din România un exemplu pozitiv. Iar faptul că FMI dă notă bună economiei românești în timp ce retrogradează economia mondială este un semnal care merită reținut și care va avea cu siguranță impact pozitiv pe piețele financiare.