FMI: Economia României va creşte cu 2% în 2014 în timp ce rata inflaţiei se va diminua la 3%

Legăturile financiare şi comerciale strânse ale României cu alte state din UE oferă oportunităţi de creştere pe termen mediu dar, ţinând cont de recesiunea cu care se confruntă zona euro, aceste legături atenuează actualele perspective, se arată în raportul FMI, întocmit după ultimele evaluări din cadrul acordului preventiv cu România. Intrările masive de capital de dinaintea crizei nu se vor relua probabil curând ca sursă de creştere, iar absorbţia fondurilor europene, deşi se îmbunătăţeşte gradual, rămâne scăzută şi nu va putea îmbunătăţi semnificativ creşterea. Aceste evoluţii pun în prim plan continuarea implementării politicilor fiscale şi monetare care sprijină stabilitatea macroeconomică şi intensificarea reformelor structurale pentru a îmbunătăţi climatul de afaceri şi livrarea serviciilor în sectoarele cheie, cum ar fi energia şi transporturile, avertizează FMI. Dacă România va deveni mai atractivă pentru investiţii, vor fi stimulate creşterea economiei, crearea de locuri de muncă şi apropierea de nivelul mediu al veniturilor din UE.

Creşterea Produsului Intern Brut ar urma să ajungă la 1,6% în 2013 datorită redresării cererii interne, deoarece incertitudinile politice s-au domolit, politica fiscală este puţin mai relaxată, absorbţia fondurilor europene s-a reluat, iar producţia agricolă a revenit la un nivel mai normal. Contribuţia exporturilor nete este aşteptată să continue şi în 2014, când avansul economiei va ajunge la 2%, apreciază FMI. Datorită redresării pieţei forţei de muncă şi a investiţiilor, creşterea potenţială a Produsului Intern Brut ar urma să se majoreze de la 1,4% în ultimii ani la aproape 3% până în 2018.

Inflaţia ar urma să rămână peste 4,5% în mare parte din 2013, deoarece va fi nevoie de timp pentru a se atenua recentul şoc legat de preţul alimentelor şi de majorarea tarifelor administrative. Rata inflaţiei anuale ar urma să scadă în a doua jumătate a lui 2013, ajungând la 3,6% până la sfârşitul anului şi la 3% până la sfârşitul lui 2014, estimează FMI.

Deficitul de cont curent al României va rămâne sub 4% din PIB în 2013-2014, conform raportului FMI. Creşterea importurilor, stimulată de majorarea cererii pe plan intern, ar urma să depăşească uşor avansul exporturilor, afectat de încetinirea creşterii principalilor parteneri economici ai României.

Intrările de capital ar urma să crească, investiţiile străine directe se vor majora în 2014, după recentul nivel scăzut.

FMI avertizează că reînceperea perioadei de tensiuni politice ar putea duce la scăderea încrederii, reducerea intrărilor de capital, majorarea costurilor financiare şi deprecierea monedei naţionale. Şi absorbţia scăzută a fondurilor europene ar putea de asemenea submina perspectivele de creştere. Mai mult, o recesiune mai profundă în zona euro sau reînceperea turbulenţelor financiare vor afecta exporturile României şi vor înrăutăţi retragerile de capital ale băncilor. Aceste evoluţii vor pune presiune pe rata de schimb, ceea ce va afecta bilanţurile băncilor, ţinând cont de nivelul ridicat al creditării în valută, atrage atenţia FMI.

Boardul Fondului Monetar Internaţional (FMI) a anunţat, la finele lunii trecute, încheierea cu succes a acordului României cu FMI, cel de al doilea acord de tip stand-by, constatând îndeplinirea tuturor ţintelor importante, a acţiunilor prealabile şi remarcând progresele în direcţia stabilităţii macroeconomice şi pe calea reformelor structurale.

Acordul stand-by în valoare de 3,5 miliarde de euro (reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la Fond) a fost aprobat iniţial pe 25 martie 2011 şi este unul preventiv prin care fondurile vor fi atrase numai în caz de necesitate.

În anul 2009, România a luat un împrumut stand-by pe 24 de luni, în valoare de 12,95 miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE şi Banca Mondială.

Din acest aranjament cu FMI au fost trase şapte din cele 8 tranşe prevăzute, însumând 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro). În ceea ce priveşte cea de-a 8-a tranşă, aceasta a fost considerată, la solicitarea autorităţilor române, ca fiind de tip preventiv şi, în contextul evoluţiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasă.