FMI: Patru vulnerabilități majore pentru economia românească. Ce urmează?

Potrivit raportului elaborat în cadrul Programului de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Program – FSAP) experţii FMI susţin că este nevoie de măsuri rapide pentru a răspunde acestor riscuri şi a consolida stabilitatea financiară, subliniind că autorităţile se gândesc deja să limiteze gradul de îndatorare pentru creditele ipotecare.

“Reducerea graduală a programului Prima Casă ar trebui să continue pentru o diminuare a dezechilibrelor în sectorul imobiliar şi pentru a susţine eficienţa raportului dintre credit şi valoarea locuinţei”, arată raportul.

Consolidarea monitorizării instituţiilor financiare non-bancare este necesară pentru a evita riscurile la adresa reputaţiei sectorului financiar, subliniază experții, care recomandă introducerea unor rezerve de capital care să ”crească rezistenţa şi să protejeze împotriva riscurilor de pe urma unei expuneri mari pe obligaţiunile suverane”.

“Într-un mediu al finanţării pe termen foarte scurt, datoria publică internă pe termen lung face ca băncile să fie puternic expuse la pierderi de pe urma unor creşteri ale dobânzilor. Garanţiile guvernamentale emise în cadrul programului Prima Casă creează o expunere suplimentară indirectă a sectorului bancar pe sectorul de stat”, avertizează experții, reamintind că expunerea băncilor pe titlurile şi garanţiile guvernamentale a ajuns la 22% din active în luna decembrie 2017, unul din cele mai ridicate procente din UE, de la mai puţin de 5% în 2008.

De asemenea, experţii FMI atrag atenţia că sistemul bancar românesc devine din ce în ce mai expus la sectorul imobiliar. Între 2008 şi 2017, ponderea creditelor imobiliare a crescut de la 21% din totalul creditelor acordate gospodăriilor, la peste 54%. Avansul creditelor ipotecare a generat o creştere a preţului la case. “În plus, având în vedere că marea majoritate a contractelor de credit sunt la dobânzi variabile, performanţa creditelor s-ar putea deteriora iar cazurile de incapacitate de plată (default) ar creşte dacă ratele dobânzilor se vor majora”, avertizează FMI.

Creşterea creditării dinspre instituţiile financiare nonbancare ar putea provoca vulnerabilităţi şi riscuri de reputaţie pentru sectorul bancar.

“O criză economică ar putea afecta negativ gospodăriile cu datorii mari şi ar creşte nivelul creditelor neperformante în acest sector” arată raportul.

“În eventualitatea unei creşteri bruşte a dobânzilor, combinată cu un şoc la adresa creşterii economice comparabil cu criza din 2008, capitalul băncilor va fi afectat semnificativ. Testele de stress arată că, pe parcursul a trei ani, băncile ar putea să sufere pierderi de capital de aproape 900 puncte de bază. În plus, o parte din cele 12 bănci supuse testelor nu ar putea respecta pragul minim pentru capitalul de rang 1 (-common equity Tier 1 capital ratio- CET1)”, arată în raportul FMI.

Recomandările din Programul de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Program – FSAP) arată că ar trebui implementate imediat, respectiv în decurs de un an, investiţii suplimentare în specialişti IT, în special în ceea ce priveşte rezistenţa în faţa unor atacuri cibernetice, eliminarea golurilor care mai există în cadrul de reglementare privind prevenirea spălării banilor şi combaterea finanţării terorismului, pregătirea unui exerciţiu de simulare în domeniul managementului crizelor care să includă Banca Naţională a României, Ministerul Finanţelor Publice, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, test care va ajuta la îmbunătăţirea cadrului de gestionare a crizelor din România.

Raportul a fost redactat pe baza activității unei echipe de experţi FMI condusă Erlend Nier, care a vizitat România în lunile noiembrie 2017 şi ianuarie 2018, când a avut întâlniri la Banca Naţională a României, Ministerul Finanţelor Publice, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, Consiliul Concurenţei, Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului, Bursa de Valori Bucureşti, precum şi cu reprezentanţii băncilor, societăţilor de investiţii, companiilor de asigurări şi cei ai asociaţiilor din sectorul financiar.