FMI vine la București. Care sunt temele de discuție

Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană încep marţi prima misiune de evaluare a noului acord stand-by aprobat în septembrie la Washington.

Conform informațiilor furnizate de către agențiile de presă, printre subiectele principale aflate pe agenda discuțiilor cu oficialii români se află rectificarea bugetară și proiectul de buget pentru 2014. Unul dintre punctele-cheie care vor fi abordate va fi fără îndoială discuția despre relaxarea fiscală pe care cabinetul Ponta o are în vedere pentru anul viitor.

Astfel, conform declarațiilor repetate ale premierului, dar și ale altor oficiali guvernamentali, cabinetul ia în considerare fie reducerea cu trei puncte procentuale a CAS-ului plătit de către angajatori, fie neimpozitarea salariului minim. Totuși, în concordanță cu abordarea prudentă și responsabilă a politicilor fiscal-bugetare cu care ne-a obișnuit până acum cabinetul condus de Victor Ponta, decizia finală cu privire la implementarea uneia sau alteia dintre cele două opțiuni a fost amânată până după discuția cu partenerii financiari internaționali ai României.

Guvernul transmite astfel un nou mesaj de seriozitate, care va fi, fără îndoială, receptat pozitiv de către piețele financiare. În condițiile în care 2014 este un an electoral, exista riscul ca relaxarea fiscală promisă de către cabinetul Ponta să fie privită drept un ”derapaj”, cu efecte negative asupra echilibrului bugetar. Având însă girul specialiștilor Fondului și al Comisiei Europene, acest risc este înlăturat. În plus, supunând cele două variante analizei experților celor două instituții, cabinetul își ia o măsură suplimentară de siguranță, asigurându-se că opțiunea sa este cea mai eficientă din punct de vedere economic.

Este de așteptat de asemenea ca în cadrul vizitei la București să fie efectuată și o primă evaluare a rezultatelor reducerii TVA la pâine, din perspectiva reducerii evaziunii fiscale și a sustenabilității bugetare pe termen mediu și lung a măsurii. Iar dacă analiza experților Fondului va confirma datele statistice încurajatoare, este posibil să asistăm la extinderea măsurii și pentru alte produse alimentare de bază.

Discuțiile privind proiecția bugetară pentru anul viitor nu se vor limita însă doar la domeniul fiscal. Cabinetul dorește să supună analizei FMI și Comisiei Europene întregul proiect de buget, Victor Ponta solicitând miniștrilor încă de săptămâna trecută să pregătească proiecțiile financiare pe care se bazează acesta și să le pună la dispoziția experților celor două instituții.  În urma acestor discuții, toți indicatorii pe care va fi construit bugetul pe anul viitor urmează să primească girul partenerilor financiari internaționali, urmând ca proiectul să fie trimis Parlamentului cel târziu în 15 noiembrie.

Se asigură astfel bazele unei proiecții bugetare solide, care să nu pună cu nimic în pericol echilibrele macroeconomice și să consolideze astfel credibilitatea financiară a României. Indirect, demersul cabinetului este de așteptat să se reflecte în continuarea tendinței de descreștere a dobânzii la care statul român se împrumută pentru a-și acoperi deficitul din ce în ce mai redus, ceea ce va însemna o diminuare a poverii datoriei publice.

Un alt punct care va fi atins în cadrul discuțiilor dintre reprezentanții FMI, ai Comisiei Europene și autoritățile române este cel al privatizărilor. La acest capitol, România se află în grafic, angajamentele asumate fiind îndeplinite până acum în mod corespunzător.

Astfel, cabinetul a luat recent decizia de a lansa o oferă publică iniţială pentru 15% din acţiunile deţinute de stat la Romgaz, așa cum se angajase în scrisoarea de intenție. Pe de altă parte, în ceea ce privește privatizarea CFR Marfă, în ciuda informațiilor eronate apărute în presa românească, FMI-ul consideră că obligațiile asumate au fost îndeplinite. Astfel, Guillermo Tolosa, reprezentantul rezidenţial al Fondului pentru România şi Bulgaria, a precizat recent că "România şi-a îndeplinit obligaţiile din scrisoarea de intenţie, care au inclus iniţierea unui proces de privatizare a CFR Marfă. Există, de asemenea, un angajament ferm pentru transferul proprietăţii şi al controlului, dar nu a fost stabilit niciun deadline în acest sens, în condiţiile în care aceste lucruri depind de factori pe care Guvernul nu îi poate controla". În aceste condiții, privatizarea CFR Marfă va fi abordată în cadrul discuțiilor dintre guvern și FMI nu ca un angajament neîndeplinit, ci ca un obiectiv pentru realizarea căruia cabinetul caută să speculeze experiența și expertiza reprezentanților instituției de la Washington.

Pe agenda discuțiilor este de așteptat să se afle de asemenea și reforma din sănătate, domeniu căruia cabinetul îi acordă o importanță deosebită. Prin asigurarea unui pachet de servicii medicale de bază pentru toți cetățenii și eficientizarea funcționării sistemului de sănătate, ”Ponta-care”, așa cum a denumit-o în glumă premierul aflat în vizită în SUA are un rol esențial în asigurarea sănătății populației și a echilibrului bugetar viitor. Ca urmare, disponibilitatea cabinetului de a implica FMI și Comisia Europeană în procesul de calibrare a acestei reforme este de bun augur, ea neputând duce decât la creșterea eficienței soluțiilor propuse.

Lista politicilor care vor fi abordate în cadrul discuțiilor cu reprezentanții Fondului și ai Comisiei Europene ar putea continua. Mai important însă decât a face o trecere în revistă exhaustivă a subiectelor de interes care vor face obiectul negocierilor, este să remarcăm faptul că avem de-a face cu un dialog în care ambele părți își spun punctul de vedere și încearcă să colaboreze pentru elaborarea celor mai bune soluții.

Este, fără îndoială, o noutate pentru România obișnuită ca FMI să își impună viziunea în fața unor guverne prea timorate și lipsite de experiență și expertiză economică pentru a putea să transforme acest monolog într-un dialog. Actualul Guvern pare să fi reuşit schimbarea sensului relației cu organismele financiare internaționale, în condițiile în care a probat eficiența politicii economice prin stimularea unei creșteri economice sănătoase, al cărei ritm a depășit chiar și cele mai optimiste prognoze, ducând România pe primele locuri în Europa.