Forma de organizare a următorului recensământ va fi schimbată, se va renunţa la forma clasică

"Intenţionăm să schimbăm total forma de organizare a următorului recensământ. Să putem spune: 2011 rămâne ca ultimul recensământ în formă clasică.", a spus preşedintele INS, citat de Economica.net.

Tudorel Andrei a precizat că este posibil ca noua formă, pentru care nu există deocamdată o variantă clară, să fie aplicată şi peste doi - trei ani, menţionând că aceasta ar putea consta în existenţa unui eşantion şi folosirea unor baze de date din surse administrative.

Modul de culegere a datelor se va schimba pe toate statisticile legate de populaţie, a mai spus Tudorel Andrei.

El a adăugat că şi în cazul ultimului recensământ, din 2011, au fost utilizate baze de date ale unor surse administrative, şapte la număr, printre care ANAF, Casa de Pensii şi Ministerul Educaţiei, în momentul în care s-a constatat o subevaluare.

Costul formei clasice de organizare a recensământului este foarte mare, a mai spus Tudorel Andrei.

"Enunţul clar este că ne modernizăm. Trebuie să ţinem seama de ce au făcut şi alţii, iar acesta să fie ultimul recensământ în formă clasică", a spus Tudorel Andrei, fără a preciza care va fi noua formă de organizare a unui recensământ, menţionând doar că va fi o "formă combinată".

INS va anunţa în 4 iulie rezultatele finale privind populaţia ale recensământului care a avut loc în 2011, iar cele privind locuinţele vor fi făcute publice în septembrie-octombrie, a mai anunţat Tudorel Andrei.

Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor a avut loc în perioada 20-31 octombrie 2011.

Potrivit rezultatelor preliminare ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, anunţate în august 2012, populaţia stabilă a României este de 19.043.767 de persoane, cetăţeni români şi străini cu domiciliul sau reşedinţa în România, dintre care 9.764.011, respectiv 51,3%, sunt femei.

Eurostat a fixat pentru recensământul din 2011 un termen de furnizare a datelor finale de 27 de luni, ceea ce echvalează cu începutul anului 2014.

Recensământul a fost puternic politizat încă de la faza de culegere a datelor, când opoziţia din 2011 a boicotat procesul, reclamând că datele solicitate de statisticieni ar urma să fie utilizate în scop electoral.

Ulterior, rezultatele recensământului au căpătat o importanţă politică mult mai dramatică, miza fiind validarea referendumului privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu. La acel moment, mai mulţi politicieni au acuzat INS că ar tergiversat finalizarea referendumului.

La sfârşitul anului trecut, INS a anunţat o ajustare semnificativă a datelor privind PIB pentru 2011, cu un minus de 20 de miliarde lei, care a stârnit o reacţie dură din partea Guvernului, finalizată prin decizia premierului Victor Ponta de a-l demite pe preşedintele de atunci al institutului, Vergil Voineagu.