Fostul ministru PNL al Sănătăţii Nelu Tătaru, la DNA Iaşi, pentru luare de mită

La ieşirea de la DNA, Tătaru s-a declarat nevinovat, subliniind că nu a condiţionat niciodată actul medical. Fostul ministru al Sănătăţii Nelu Tătaru, ar fi primit ca mită, în decurs de 3 luni, sume de bani între 100 şi 500 de lei, precum şi alimente, de la 45 de persoane, conform DNA. Alte 27 de persoane sunt cercetate pentru dare de mită în acelaşi dosar.

Procurorii au ridicat mai multe documente din Spitalul Huşi. Nelu Tătaru a ajuns la sediul DNA Iaşi şi este în prezent audiat. El nu a făcut nici o declaraţie când a coborât din maşină, fiind condus de către anchetatori în sediul DNA Iaşi.

Surse din rândul anchetatorilor susţin că Tătaru ar fi luat mită în mai multe rânduri de la pacienţi.

În urmă cu cinci zile, Nelu Tătaru avea pe Facebook următoarea postare: ”„Nelu, tu pentru ce munceşti atât la spital?”, mă întreabă o cunoştinţă. „Pentru pacienţi”, îi răspund. „Cum, nu pentru bani?”, mă întreabă. „NU”, i-am raspuns. În multe domenii de activitate, mulţi oameni muncesc doar pentru partea financiară sau recunoaştere. Alţii, la fel de mulţi, muncesc pentru că le place ceea ce fac. Unii, nu ştiu câţi, merg la muncă pentru că le place să răspundă la provocări, unele chiar riscante. Eu fac tot ce îmi stă în putinţă pentru viaţa şi sănătatea pacienţilor mei! Aceasta este misiunea mea! Aşadar, cei care aveţi bucuria de a face în fiecare zi câte ceva bun vă spun că vă admir pentru ceea ce faceţi”.

La scurt timp de la apariţia informaţiilor privind audierea sa la DNa, postarea nu s-a mai regăsit pe pagina de Facebook oficială a lui Nelu Tătaru.

În vârstă de 52 de ani, Tătaru a fost ministru al Sănătăţii în perioada pandemiei.

El este preşedinte al PNL Vaslui, deputat şi preşedinte al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor. Tătaru este şi medic chirurg la spitalul Municipal Huşi.

Nelu Tătaru deschide lista PNL pentru Camera Deputaţilor la Vaslui, la alegerile parlamentare din 1 decembrie.

Potrivit articolului 72 din Constituţie, ”Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.