Fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, adus la DNA
Fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone a fost adus, vineri, la DNA, pentru a fi audiat în dosarul în care se fac cercetări pentru abuz în serviciu legat de emiterea autorizaţiei de funcţionare a clubului Colectiv, unde au murit 32 de persoane, în incendiului din 30 octombrie.
Cristian Popescu Piedone a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în jurul orei 16.10, fiind însoţit de ofiţerii care au pus în executare mandatul de aducere emis pe numele acestuia.
La scurt timp după fostul primar Cristian Popescu Piedone au fost aduse la DNA şi două angajate de la Primăria Sectorului 4, de la serviciul autorizare şi control societăţi comerciale.
Procurorii DNA au ridicat, vineri, documente de la mai multe instituţii publice din Bucureşti, printre care Primăria Sectorului 4 şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti - Ilfov.
Documentele ridicate de la Primăria Sector 4 sunt legate de autorizaţia de funcţionare emisă pentru clubul Colectiv.
De asemenea, de la ISU Bucureşti - Ilfov au fost ridicate documente privind controalele făcute pe domeniul prevenirii incendiilor, în baza cărora se va stabili dacă au fost respectate metodologia şi dispoziţiile legale de control.
Paul Gancea, Alin Anastasescu şi Costin Mincu au fost duşi, vineri, din Arestul Capitalei la DNA, pentru a fi audiaţi în dosarul în care sunt vizaţi funcţionari din Primăria Sectorului 4, inclusiv fostul primar Cristian Popescu Piedone, pentru abuz în serviciu legat de emiterea autorizaţiei pentru Colectiv.
De asemenea, aceştia dau declaraţii şi în faţa procurorilor militari din DNA, care vineri au deschis un dosar în care sunt vizaţi angajaţi ai ISU Bucureşti - Ilfov, fiind făcute cercetări pentru fapte de abuz în serviciu, respectiv pentru neîndeplinirea atribuţiilor în cazul avizelor privind prevenirea şi stingerea incendiilor.
"Sunt indicii şi date potrivit cărora s-a vătămat dreptul la viaţă şi integritatea corporală a peste 180 persoane şi s-a realizat un folos necuvenit administratorilor Clubului Colectiv, constând în permiterea funcţionării acestuia în afara cadrului legal şi obţinerea de venituri patrimoniale din activităţile desfăşurate în aceste condiţii. Sesizarea din oficiu cu referire la aceasta ultimă faptă a avut în vedere că incendiul produs în data de 30.10.2015, în incinta Clubului Colectiv, a avut drept consecinţă decesul a 32 persoane şi rănirea gravă a peste 140 persoane, precum şi datele şi informaţiile apărute în spaţiul public, conform cărora clubul în cauză ar fi fost avizat pe linie P.S.I. şi ar fi fost controlat de către cadre militare din raza de competenţă pe linia respectării normelor legale referitoare la securitatea la incendiu", potrivit DNA.
În ce priveşte disjungerea, de către Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a unei părţi din dosarul privind tragedia din Clubul Colectiv şi a declinării cu privire la săvârşirea unor infracţiuni aflate în competenţa DNA, procurorii Secţiei de combatere a corupţiei au dispus urmărirea penală faţă de mai multe fapte, presupus a fi săvârşite de persoane cu atribuţii de decizie şi avizare din Primăria Sectorului 4 Bucureşti, respectiv abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (autorat şi complicitate), fals intelectual (autorat şi complicitate).
Potrivit ordonanţei de începere a urmăririi penale in rem, SC Colectiv Club SRL este unitate de alimentaţie publică situată în Bucureşti, sector 4, de tip bar/club, având o suprafaţă totală de 425 mp, din care spaţiu de servire 335 mp.
"La data de 14.01.2015, sub nr. 3909 a fost eliberat acordul de funcţionare, iar la aceeaşi dată autorizaţia de funcţionare nr. 369. Ambele acte au fost eliberate deşi nu exista autorizarea privind securitatea la incendiu care trebuia emisă de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, conform Hotărârii Guvernului României nr. 1739/06.12.2006, art. 1 lit. g. Respectiva hotărâre prevede obligativitatea unei astfel de autorizări pentru clădiri sau spaţii amenajate în clădiri având destinaţia de alimentaţie publică cu aria desfăşurată egală sau mai mare cu 200 mp", au scris procurorii în ordonanţă.
Anchetatorii au stabilit că atât acordul de funcţionare nr. 3909, cât şi autorizaţia de funcţionare nr. 369 nu puteau fi emise, întrucât încalcă flagrant dispoziţiile care reglementează apărarea împotriva incendiilor, neexistând vreun document de autorizare din partea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
"Prin cele descrise mai sus reiese că s-a produs vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Primăriei sectorului 4 Bucureşti, cu obţinerea unui folos necuvenit pentru reprezentanţii SC Colectiv Club SRL, care au putut desfăşura activităţi de alimentaţie publică, obţinând în primele şase luni ale anului 2015, un profit de 26.131 lei, conform evidenţelor ANAF, fără îndeplinirea condiţiilor legale de autorizare", susţin procurorii.
Anchetatorii au mai arătat că în clubul Colectiv s-au desfăşurat mai multe manifestări cultural-artistice la care au participat mai multe persoane, în condiţii vădite de insecuritate publică şi a fost pusă permanent în pericol viaţa, sănătatea şi integritatea corporală a spectatorilor şi persoanelor angajate.
"Totodată, au fost afectate şi interesele legitime ale Primăriei sectorului 4 Bucureşti ca instituţie publică abilitată de lege să asigure desfăşurarea în condiţii de siguranţă publică şi cu respectarea tuturor normelor legale a oricărei manifestări cu participarea publicului", au precizat procurorii.
La o zi de la producerea tragediei din clubul Colectiv, primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, care şi-a anunţat miercuri demisia, afirma că localul nu are autorizaţii de la ISU pentru că aveau o declaraţie pe propria răspundere, care este cuprinsă într-un acord de funcţionare.
Piedone spunea că primarul nu are ce să-şi reproşeze şi că, din punctul de vedere al primăriei, Clubul Colectiv a funcţionat legal, controalele inspectorilor săi desfăşurându-se înainte de ora 16.30, în cadrul programului de lucru, nu seara şi noaptea, când clubul are activitate.
Reprezentanţii Primăriei Sectorului 4 arătau, referitor la legalitatea eliberării acordului de funcţionare pentru clubul Colectiv, că eliberarea acestui act nu era condiţionată de existenţa autorizaţiei de prevenire şi stingere a incendiilor.
Cei trei patroni ai clubului Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, au fost arestaţi preventiv, marţi, pentru ucidere din culpă, în cazul incendiului din clubul Colectiv, în care au murit 32 de persoane şi alte aproape 200 au fost rănite.
Potrivit PICCJ, "incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spaţiul respectiv au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club".
Anchetatorii au arătat că patronii Colectiv, deşi au dat o declaraţie pe proprie răspundere că vor respecta limita maximă de 80 de locuri pe scaune, au încălcat obligaţia, în seara zilei de 30 octombrie intrând, într-un spaţiu de 425 de metri pătraţi, aproximativ 400 de persoane, dintre care aproximativ 170 au suferit arsuri, unele dintre acestea fiind decedate.
Mai mult, procurori au arătat, în documentul citat, că prin contractul de închiriere echipament şi spaţiu, încheiat în 30 octombrie, între SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream SRL (formaţia Goodbye to Gravity), s-a stabilit ca trupa să nu plătească suma pentru chirie dacă la concert participă minim 400 de persoane.
Din documentaţia existentă la dosarul cauzei rezultă că suprafaţa clubului este de 425 de metri pătraţi, iar administratorii Colectiv, pentru a evita obţinerea avizului sau autorizaţiei de securitate la incendiu, au declarat 80 de locuri pe scaune ca limită maximă. Declaraţia a fost dată în 6 noiembrie 2014, de Paul Gancea.
Declaraţia a fost dată în condiţiile în care, pentru începerea lucrărilor de modificare sau schimbare a destinaţiei localului cu activităţi culturale, în situaţia în care acesta are funcţiunea de alimentaţie publică, cu suprafaţa desfăşurată mai mare sau egală de 200 de metri pătraţi, este necesară obţinerea avizului de securitate la incendiu.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti - Ilfov, a arătat într-o adresă transmisă anchetatorilor că nu au fost efectuate controale privind verificarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor în Colectiv, întrucât clubul nu figurează în baza lor de date. În documentul citat se mai arată că ISU nu a fost informat "de nici o altă autoritate de existenţa acestuia şi nu au existat solicitări de emitere a avizului/autorizaţiei de securitate la incendiu sau sesizări cu privire la activitatea desfăşurată în respectiva incintă".