Fratele lui Nicu Gheară şi alte 15 persoane rămân în stare de arest preventiv

Prin decizia de joi a rămas definitivă hotărârea judecătorilor Tribunalului Bucureşti din 29 martie, care au emis mandate de arestare preventivă pentru 29 de zile pe numele lui Constantin (Tică) Gheară, precum şi pe numele altor 15 persoane, acuzate de falsificare de carduri bancare. 

Poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Piteşti, sub coordonarea procurorilor DIICOT, au desfăşurat pe 28 martie o acţiune de amploare, pe plan naţional şi internaţional, efectuându-se peste 85 de percheziţii în ţară, dar şi în Marea Britanie, Germania, SUA şi Republica Dominicană, acolo unde o parte dintre suspecţii români aveau reşedinţa şi deţineau sisteme informatice, echipamente skimming, aparatură de contrafacere de carduri, carduri falsificate, înscrisuri sau alte bunuri folosite la comiterea infracţiunilor. 

"Grupările vizate de către acţiunea DIICOT sunt constituite din peste 100 de persoane, iar liderii au fost identificaţi ca fiind Constantin Gheară, zis Tică, Romeo Ursu, zis Boenică, Lucian Ghiuri, zis Piticu, şi Relu Şerban", preciza DIICOT. 

În urma percheziţiilor, au fost ridicate un pistol cu gaze de calibrul 9 mm, modificat artizanal, prin înlocuirea ţevii, în armă cu glonţ letală şi muniţie letală confecţionată artizanal, un pistol cu aer comprimat, 52 de laptopuri, 2 routere, 10 tablete, 3 unităţi PC tip desktop, 40 de hard diskuri, 110 telefoane mobile, 259 de dispozitive de stocare a datelor, 87 de carduri bancare, 16 micro-camere video şi 4 aparate foto. 

"Au fost identificate două 'laboratoare' de confecţionare a echipamentelor tip skimming - contrafacere carduri, dispozitive electronice, circuite electronice, instrumente, unelte şi utilaje mecanice utilizate la confecţionarea/finisarea tastaturilor şi gurilor de bancomat, vopseluri, scheme electronice, plăci decupate în formă de măşti terminale POS (tastatură şi ecran), tastaturi de bancomat, dispozitive tip gură bancomat modificate artizanal, în care au fost implementate circuite electronice în vederea copierii şi transmiterii la distanţă a conţinutului datelor cardurilor bancare", informa atunci Poliţia Română. 

De asemenea, la domiciliile suspecţilor au mai fost descoperite şi ridicate diferite înscrisuri, acte de proprietate, formulare de transfer rapid de bani, un reportofon, bijuterii, un ceas şi sumele de 20.120 de euro şi 54.550 de lei. 

Victimele infracţiunilor sunt persoane fizice/juridice din Germania, Spania, Portugalia, Anglia, Elveţia, Austria, Franţa, Lituania, SUA. 

"În România organizau activitatea infracţională, fiind implicate persoane cu trecut infracţional, în special infracţiuni judiciare, care, prin poziţiile pe care le ocupă în mediile respective, reuşesc să atragă fonduri, să asigure protecţie, anonimat, să îngreuneze descoperirea lor de către anchetatori şi să asigure desfăşurarea activităţilor ilicite în condiţii cât mai bune, pentru obţinerea unui profit rapid", precizează anchetatorii. 

De asemenea, fabricau echipamentele skimming, atât pentru ATM-uri, cât şi pentru terminale POS, în cadrul unor adevărate ''laboratoare'' şi ridicau banii proveniţi din infracţiuni, încasaţi în străinătate şi trimişi în ţară. 

"În străinătate (pe teritoriile Spaniei, Elveţiei, Portugaliei, Franţei, Marii Britanii, Ecuadorului, Columbiei, Austriei), instalau dispozitivele skimming pe ATM-uri şi POS-uri, suspecţii identificând în prealabil locurile (supermarketuri, magazine), unde se ascundeau pe timpul nopţii şi manipulau echipamentele. Ulterior, datele confidenţiale bancare erau preluate prin tehnologia bluetooth sau se ridicau terminalele POS (înscenarea unor jafuri), falsificau instrumente de plată electronice, retrăgeau numerar din conturile de card compromise de la bancomate, folosind carduri contrafăcute şi achiziţionau produse din diverse unităţi, folosind carduri contrafăcute. Datele de identificare copiate erau folosite pentru falsificarea mijloacelor de plată electronică, utilizate pentru retragerea banilor, pe teritoriile Republicii Dominicane, SUA, Japoniei, Iordaniei şi Nepalului", informează IGPR. 

La acţiunea de sfârşitul lunii martie au participat peste 200 de poliţişti români, acţiunea fiind sprijinită de Biroul FBI din cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti, agenţi FBI din SUA, New York, Biroul Secret Service din cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti, reprezentanţi BKA Wiesbaden - Germania, investigatori din cadrul DCPCU Londra şi EUROJUST, precum şi de autorităţi din Marea Britanie, Spania, Elveţia şi Portugalia.