George Maior: SRI are o credibilitate profesională care îl plasează în primele patru-cinci locuri din lume

"Este grav pentru un Serviciu dacă o putere se plânge că nu a avut informaţiile necesare pentru a lua deciziile corecte (...) Am încercat să creăm şi un sistem de analiză capabil să înţeleagă provocările lumii contemporane, extrem de diverse şi importante pentru factorul decizional, să creăm un corp de elită capabil să înţeleagă aceste provocări", a spus directorul SRI, George Maior, citat de evz.ro.

Potrivit acestuia, SRI are relaţii de parteneriat cu 128 de servicii din lume.

"Avem anual 3000 de informaţii schimbate cu aceste servicii, nu contează de unde provin ele. Nu facem diplomaţie prin aceste parteneriate, schimbăm informaţii care sunt utile securităţii naţionale", a spus Maior.

SRI are, potrivit specialiştilor, o credibilitate profesională care îl plasează în primele patru-cinci locuri din lume. Referindu-se la finanţarea SRI, el a precizat că instituţia nu beneficiază de un buget mare şi că afirmaţiile în acest sens reprezintă doar "o mitologie" care se regăseşte în dezbaterea publică.

"Reprezintă 0,17 la sută din PIB, e chiar o involuţie comparativ cu 2007, când era 0,24 la sută din PIB. Securitatea unui stat nu va fi niciodată gratuită. În schimb, dezastrele la adresa unei securităţi naţionale vor costa foarte mult şi vor costa nu doar în sens economic, ci şi în alt sens mai grav, moral, din punct de vedere al vieţilor oamenilor", a spus George Maior.

Directorul SRI a mai spus că Serviciul a evoluat, având o încredere de 50 la sută în rândul polulaţiei, ceea ce este foarte mult pentru o societate secretă. Despre relația cu Parlamentul, Maior a subliniat că SRI este singurul Serviciu care prezintă rapoarte în Legislativ, iar comisia de control parlamentară poate "controla oricând, nu ne temem, dacă va exista o abatere, cineva este responsabil".

"Nu există solicitare adresată SRI care să nu fi primit răspuns" La rândul său, senatorul PSD Mircea Geoană a prezentat dificultăţile şi complexităţile momentului pe care România, Europa, Alianţa Nord Atlantică şi lumea întreagă le traversează.

"Interesul naţional românesc ne obligă pe fiecare dintre noi şi mai ales pe cei care avem o poziţie de responsabilitate în statul român să înţelegem că fără un stat puternic, fără instituţii puternice, economie puternică, fără atât de multă corupţie în România, fără vulnerabilităţi interne, România riscă să fie într-o situaţie extrem de ingrată la graniţa între Occidentul democratic şi spaţiul Euroasiatic. Ce s-a întâmplat la Vilnius şi dacă Ucraina şi sper ca cei din Ucraina şi vreau să fac un apel către tot ce înseamnă lider ucrainean să nu aleagă calea uniunii euroasiatice. Să aleagă măcar un echilibru precar între Occident şi interesele Federaţiei Ruse pentru că acest lucru ar însemna o eventuală apartenenţă a Ucrainei la spaţiul euroasiatic, la uniunea Euroasiatică, este că într-o formă transformată am avea din nou Federaţia Rusă la graniţa noastră de răsărit cu tot ce înseamnă presiuni şi consecinţe de natură strategică, politică şi economică", a spus Geoană.

Deputatul PDL Cezar Preda a arătat că în SRI se vorbeşte de eficienţă, modernitate şi performanţă.

"Este un serviciu care în era informaţională are nevoie de resurse şi de specialişti care să îi asigure buna funcţionalitate. Există un parteneriat solid între ceea ce înseamnă comisia responsabilizată de Parlament şi SRI pentru că acest parteneriat există la solicitarea cetăţenilor României. Cu informaţiile pe care le deţin că nu există solicitare adresată SRI care să nu fi primit răspuns, indiferent de gravitatea sau de importanţa ei şi de securizarea informaţiei în sine. Obligaţia politicienilor, să dăm legislaţia modernă întregului serviciu de intelligence românesc, legislaţia de care are nevoie. Ne-am angajat de cinci ani să scoatem o legislaţie modernă şi nu am făcut-o, aceasta este obligaţia noastră de a da şi acest ultim ajutor în parteneriatul nostru", a declarat Preda.

Pe de altă parte, deputatul Remus Cernea şi-a exprimat îngrijorarea că acţiuni, proteste, manifestări civice care vin în apărarea mediului ar putea intra cumva sub eticheta de ecoanarhism, ecoterorism.