Germania şi Franţa se alătură Marii Britanii în demersurile de limitare a imigraţiei în interiorul UE

Berlinul şi Parisul împărtăşesc îngrijorarea premierului britanic David Cameron, în opinia căruia valul de imigranţi români şi bulgari aşteptat anul viitor, odată cu liberalizarea pieţei muncii, ar putea aduce mai multe voturi partidelor populiste şi de extremă-dreapta la alegerile europarlamentare de anul viitor.

Astfel, noua coaliţie a cancelarului german Angela Merkel s-a angajat miercuri să ia măsuri de prevenire a 'cererilor nejustificate de obţinere a unor ajutoare sociale', încercând astfel să descurajeze 'imigraţia generată de sărăcie' ce provoacă probleme în unele oraşe. 

În acelaşi timp, guvernul francez a cerut înăsprirea controalelor pentru lucrătorii temporari veniţi din alte ţări, anunţând miercuri măsuri de prevenire a ceea ce a numit abuzul privind normele europene care reglementează angajarea temporară a lucrătorilor din alte state. Problema imigraţiei a fost abordată în Franţa de Frontul Naţional, de extremă dreapta, pe care sondajele îl plasează pe o poziţie fruntaşă în perspectiva alegerilor europarlamentare, la fel cum este şi cazul formaţiunii UKIP din Marea Britanie.

Problema imigraţiei se află şi în atenţia reuniunii de joi şi vineri a liderilor europeni, care se întâlnesc la Vilnius la summitul Parteneriatului Estic. Cu această ocazie, premierul britanic va explica planul său de revizuire substanţială a politicii privind imigraţia. El vrea ca liderii europeni să discute despre modificarea tratatelor europene pentru a preveni 'migraţii masive' în viitor, atunci când state mai sărace se vor alătura blocului comunitar. Acest plan a fost sever criticat în estul Europei şi l-a determinat pe comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, Laszlo Andor, să avertizeze Marea Britanie că riscă să devină 'ţara cea rea'.

Totuşi, deşi se gândesc şi ele la măsuri antiimigraţie, guvernele de la Paris şi Berlin nu sprijină ambiţia lui Cameron de a revizui tratatele europene în sensul restrângerii dreptului liberei circulaţii în interiorul Uniunii Europene. 

Tonul acestei dezbateri a provocat îngrijorare în estul Europei. 'Nu puteţi avea dreptul de a vă stabili companiile la Bucureşti sau Sofia pentru a beneficia de costul redus al forţei de muncă fără să acceptaţi şi lucrătorii din România şi Bulgaria în ţara voastră', a avertizat eurodeputata Monica Macovei, citată de Financial Times.

La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a afirmat, după o discuţie cu David Cameron, că 'libertatea de mişcare este un principiu fundamental prevăzut în tratatele europene şi el trebuie apărat'. Barroso a admis că fluxurile de imigranţi pot antrena 'provocări', dar a precizat că normele europene conţin deja dispoziţii care să prevină posibilitatea de a abuza de sistemele de protecţie socială.