Gorghiu: Este nevoie să legiferăm votul prin corespondență și pentru alegerile prezidențiale

"O veste bună! Rămâne ca Ministerul Afacerilor Externe să se asigure că vor exista secții de votare suficiente pentru cei care aleg varianta votului direct la urne. Între timp, e important ca românii de peste hotare să afle că au opțiunea de a vota prin corespondență și că în curând se vor putea înscrie în Registrul electoral mult mai simplu: online. E pentru prima dată când există această alternativă la votul clasic. Chiar dacă a mers mai greu, va funcționa bine și va deschide drumul către alte inițiative care să-i ajute pe românii de peste hotare să participe la alegeri", a scris vineri Gorghiu pe Facebook.

Ea subliniază că este nevoie ca votul prin corespondență să fie legiferat și pentru alegerile prezidențiale. "Sper că vom avea, la un moment dat, și un sistem de vot electronic în România", completează Gorghiu.

Proiectul de OUG privind votul prin corespondență a fost lansat joi în dezbatere publică pe site-ul MAE și prevede că în străinătate pot fi organizate secții de votare și în alte localități decât cele în care își au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare, cu acordul autorităților din țara respectivă.

"În afara secțiilor de votare prevăzute la alin (1) pot fi organizate, cu acordul autorităților din țara respectivă, secții de votare și în alte localități decât cele în care își au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare. Ministerul Afacerilor Externe propune Autorității Electorale Permanente înființarea acestor secții în termen de 15 zile de la aducerea la cunoștință publică a datei alegerilor", se arată în proiectul de OUG pentru modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente cu modificările și completările ulterioare și a Legii nr.288/2015 privind votul prin corespondență.

Proiectul prevede și posibilitatea organizării a una sau mai multe secții de votare pentru localitățile sau grupurile de localități în care își au domiciliul sau reședința, conform Registrului electoral, cel puțin 100 de alegători fără ca numărul celor care vor fi arondați unei secții să poată depăși cifra de 2.000.

Dacă în localitatea unde își are sediul misiunea diplomatică, oficiul consular, secția consulară sau institutul cultural sau în cea în care se înființează o secție de votare figurează înscriși în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reședință mai puțin de 300 de alegători aceștia sunt arondați la secția de votare organizată.

Potrivit proiectului, începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri parlamentare la termen și până la data expirării a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale, alegătorii cu domiciliul în țară și cu reședința în străinătate, precum și cei cu domiciliul în străinătate se pot înscrie în Registrul electoral cu adresa din străinătate pentru scrutinul respectiv în baza unei cereri scrise, datate și semnate, cuprinzând numele, prenumele, codul numeric personal, însoțită de o copie a actului de identitate și o copie a documentului care dovedește reședința, eliberat de autoritățile străine, sau a pașaportului, cu menționarea statului de domiciliu, transmise prin poștă, inclusiv prin poșta electronică, ori depuse la misiunea diplomatică sau oficiul consular.

Proiectul mai prevede că în listele electorale suplimentare utilizate în secțiile de votare din străinătate vor fi trecute, 
de către președintele biroului electoral al secției de votare, și persoanele care se prezintă la vot și fac dovada că au domiciliul sau reședința în străinătate și care nu figurează în listele electorale permanente ale secțiilor de votare din străinătate.

De asemenea, alegătorul cu domiciliul sau reședința în străinătate, care dorește să își exercite dreptul de vot prin corespondență la alegerile generale pentru Senat și Camera Deputaților, trebuie să se înscrie în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență în baza unei cereri scrise, datate și semnate, depuse personal sau transmise prin poștă, inclusiv prin poștă electronică, către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reședință, la care anexează o copie a pașaportului cu menționarea statului de domiciliu, respectiv o copie a actului de identitate și o copie a documentului care dovedește dreptul de ședere, eliberat de autoritățile străine.

Sugestiile și opiniile persoanelor interesate cu privire la acest proiect supus dezbaterii publice sunt așteptate până pe 23 august.