Gorghiu: Propun înfiinţarea Registrului traficanţilor de droguri

"Propunerea pe care le am făcut-o colegilor mei e o temă de dezbatere şi aş vrea să discutăm cu toţi colegii din Parlament, şi le-am propus o colegilor mei pentru că la nivel de guvern procedura ar dura mai mult, este cea legată de o măsură concretă legată de Registrul traficanţilor. Este după modelul Registrului agresorilor sexuali. Acest registru va reprezenta un mijloc de cunoaştere, de identificare, de supraveghere operativă a persoanelor care au comis infracţiuni în sfera traficului ilicit de droguri. Adică am putea să ştim localitatea, deplasarea, modalitatea în care trafichează acele droguri, mijlocul folosit", a afirmat Gorghiu, după şedinţa grupurilor parlamentare liberale.

Ea a explicat că aceste date pot fi transmise cu celeritate tuturor agenţilor de poliţie, altor organizaţii care aplică legea competentă.

"În opinia noastră, reprezintă o soluţie în vederea asigurării prevenţiei recidivei. Şi vă dau argumentul pentru care gândim acest registru al traficanţilor: în sistemul penitenciar din România din 23.000 de deţinuţi aproape 1.100, mai exact 1.087 de persoane, execută pedepse privative de libertate pentru comiterea unor infracţiuni din sfera traficului de droguri. Din ele, 709 sunt recidiviste sau cunoscute cu antecedente penale, mai exact un procent de 65,22%, foarte sus. Asta înseamnă un potenţial criminogen crescut, un grad ridicat de repetabilitate pe care îl comportă aceste persoane care comit infracţiunea de trafic", a mai explicat ministrul.

Gorghiu a menţionat că a transmis această propunere parlamentarilor liberali şi este deschisă la opinia altor parlamentari şi reprezentanţi ai societăţii civile.

"Este una dintre propuneri cu care PNL va veni în perioada imediat următoare", a mai spus Gorghiu.

Ministrul Justiţiei a prezentat o statistică traficului şi consumului de droguri, care reprezintă o "problemă majoră", menţionând că acestea sunt teme despre care se discută doar accidental.

"Astăzi, din pricina unor drame, a unor tragedii, discutăm la modul serios şi cred că se poate şi mai serios despre această problemă. (...) Această problemă a fost ridicată de preşedintele României, Klaus Iohannis, la nivelul CSAT şi mă bucur că această tematică are importanţa pe care o merită, în dezbaterile de la cel mai înalt nivel de discuţie, pe probleme legate de securitatea naţională.(...) Raportul Agenţiei Naţionale Antidrog pe anul 2022, care a fost publicat în februarie 2023, spune în felul următor: 10,7% din cei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii. Asta înseamnă, ţinând cont de datele venite de la INS şi anume că populaţia în acest interval 15-64 de ani este aproape 15 milioane de oameni, mai exact 14.769.705, atunci putem trage lesne concluzia că, urmarea calculului făcut, la nivelul anului 2021 (...) aveam un număr de 1.600.000", a explicat Alina Gorghiu.

Potrivit ministrului, numărul nu este cel real, pentru că sunt unii consumatori de droguri care nu declară acest lucru.

Ea a menţionat că, tot pe baza raportului ANA, a coborât vârsta consumatorilor de droguri la 12 ani pe substanţele psihoactive şi la 13 ani pentru canabis şi ecstasy.

"De altfel, 1% dintre elevi a debutat în consumul de canabis la 13 ani sau mai devreme", a mai arătat Gorghiu, adăugând că, la nivel regional, în Bucureşti-Ilfov, a crescut consumul oricărui tip de drog ilicit de la 13,9% în 2013 la 23,7% în 2019 şi că de la an la an acest comportament de consum aproape se dublează.

Conform ministrului, la nivel naţional, cel mai întâlnit drog este canabisul, "cel mai traficat drog şi consumat în ultimii ani în România".

"Acest consum de canabis a crescut în principal în categoria de vârstă 15-34, dar şi în rândul populaţiei şcolare", a mai spus Alina Gorghiu, menţionând că alte droguri consumate în România sunt cocaina, ecstasy, heroina, iar în cazul heroinei o treime dintre consumatori sunt în categoria de vârstă de 35-39 de ani, iar peste 80% dintre ei locuiesc în Bucureşti.

Ministrul a mai menţionat că, în primele 6 luni ale anului 2023, 360 de persoane au fost condamnate definitiv pentru infracţiuni de trafic, la care se mai adaugă 135 de persoane în alte dosare în care obiectul este secundar, infracţiune de trafic intern şi internaţional. "În total, 495 de condamnaţi în primele şase luni ale anului 2023", a adăugat Gorghiu.