Gura păcătosului adevăr grăiește

Antonescu scade în sondaje şi la nivelul de încredere şi la nivelul de intenţie de vot, problema este că şi PNL a ajuns în septembrie la un minim al ultimilor ani, de 19%.

Motivele pentru această stare sunt multiple şi au fost scrise suficiente rânduri despre absenţa prelungită a lui Crin Antonescu din vară cât şi despre lipsa acestuia de consecvenţă în discursul public. Este foarte probabil ca Antonescu să scadă în preferinţele electorale inclusiv din pricina atacurilor pe care le are asupra guvernului şi asupra lui Victor Ponta, dar ceea ce atârnă ca o piatră de moară de gâtul liderului liberalilor este lipsa de consecvenţă.

Nu poţi să fii reprezentantul politicii „bunului simţ” şi în acelaşi timp să practici limbajul dublu şi să ai pretenţia să creşti în sondaje. Exemplul concludent îl reprezintă suita de declaraţii pe care Antonescu le-a făcut cu privire la independenţa justiţiei. Este chiar suspect cum majoritatea analiştilor politici au neglijat faptul că Antonescu a fost unul dintre cei mai vehemenţi critici ai actului de justiţie atunci când Fenechiu a fost condamnat sau când au început cercetările asupra lui Silaghi. Acelaşi lucru se poate spune despre cazul lui Vosganian. În calitatea sa de preşedinte al Senatului declaraţiile care acuză corectitudinea actului de justiţie se pliază perfect pe ceea ce ar numi acesta acum presiune pe justiţie. Echilibrul puterilor în stat nu poate fi menţinut atunci când hotărâri ale instanţelor de judecată sunt contestate public ca fiind de natură politică de unul dintre cei mai de vază reprezentanţi ai puterii Legislativului şi anume preşedintele Senatului României, al doilea om în stat.

În esenţă Antonescu trădează faptul că declaraţiile pe care le face sunt chiar de dragul punctelor electorale pe care i se pare că le câştigă. Conform celor declarate luni de copreşedintele USL, acţiunile întreprinse de acesta nu ţin de sondaje, dar tot domnia sa a declarat că, din câte ştie, poziţia lui în sondaje este din ce în ce mai bună. Se impune desigur întrebarea: când spune Crin Antonescu adevărul? Atunci când spune că nu trebuie să se gândească la efectele pe care acţiunile şi declaraţiile sale le au asupra încrederii şi intenţiei de vot exprimate în sondaje, sau atunci când spune că datorită atacurilor sale repetate asupra Guvernului a crescut în ultimele două sondaje la care a avut acces?

Concret nu ştim la ce sondaje a avut acces preşedintele PNL, pentru că ultimele trei sondaje date publicităţii îl arată în proximitatea lui Traian Băsescu la nivel de încredere. De asemenea cifrele nu sunt deloc îmbucurătoare pentru Antonescu când vine vorba de intenţia de vot pentru scrutinul de anul viitor de la prezidenţiale. Intenţia de vot pe care Antonescu a reuşit să o acumuleze din postura de unic candidat al unei majorităţi de 70% în Parlament este dezamăgitoare scăzând chiar sub cifra de 30%. Dacă ne uităm pe rezultatele ultimelor sondaje ajungem la concluzia că PNL însumează aproximativ 19% din intenţiile de vot. Aceste voturi sunt controlate de Antonescu. În acelaşi timp PSD se plasează în jurul cifrei de 40%, mai mult decât au astăzi în Parlament, aşadar, aceste cifre se datorează măsurilor luate de guvernare până acum.

Singura modalitate prin care Antonescu se poate sabota în ceea ce priveşte posibilitatea câştigării funcţiei de preşedinte al României este un atac frontal sau o poziţie disonantă cu cea a lui Victor Ponta şi cea a PSD-ului.

Sesizăm astfel că ceea ce Antonescu şi probabil consilierii dumnealui au considerat că este corect să facă în vară şi după vara politică a acestui an a avut un efect de bumerang. Exista şi eventualitatea în care strategia lui Antonescu pentru prezidenţiale ar fi fost corectă şi atacurile pe care acesta le are asupra lui Ponta să-i aducă un plus în sondaje dar această strategie ar trebui aplicată doar atunci când Guvernul şi Victor Ponta ar fi într-o pierdere de încredere şi popularitate. Adevărul este că Guvernul încă nu a intrat într-un proces de erodare şi acest lucru se datorează unui mix interesant de comunicare eficientă şi măsuri pro active care au adus beneficii pentru categorii distincte de cetăţeni. Se poate vedea cu ochiul liber faptul că Ponta, în pofida atacurilor repetate venite din partea adversarului politic Traian Băsescu şi în pofida atacurilor venite din partea partenerilor de guvernare, Ghişe, Orban, Roşca Stănescu şi Antonescu se află încă pe un trend ascendent.

Ponta s-a înscris mult mai bine în făgaşul săpat de promisiunile electorale din campania electorală a USL, în timp ce Antonescu nu ştie exact pe ce să se bazeze, pe un electorat la care poate avea acces facil prin susţinerea măsurilor guvernamentale, sau pe un electorat nehotărât pe care, crede acesta, îl poate aduce beneficii electorale la anul. Dacă este să ne luăm după vechiul proverb „cine aleargă după doi iepuri nu prinde nici unul” se pare că domnul preşedinte al Partidului Naţional Liberal se află într-o mare posibilitate de a pierde cursa pentru Cotroceni chiar înainte ca aceasta să înceapă. Desigur materializarea acestei posibilităţi ţine exclusiv de modalitatea acestuia de a se raporta la Guvern şi la deciziile acestuia dar şi de abilitatea de a primi şi a citi corect rezultatele cercetărilor sociologice pe care le poate avea la dispoziţie.