Guvernatorul Deltei: La ora aceasta se scot tone de ştiucă cu lanţuri şi prăjini; legea are părţi oarbe
Bătaia ştiucii, care presupune utilizarea lanţurilor şi a prăjinilor pentru capturarea peştelui, este în plină desfăşurare în Deltă, această modalitate de pescuit nefiind sancţionată de legislaţie, guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD), Mălin Muşetescu, susţinând că este vorba de o "portiţă de scăpare" pentru cei care fac astfel "bani frumoşi".
"Bătaia ştiucii începe anual pe 15 decembrie. Ianuarie e perioada în care bobul de icră se maturează, e mare şi numai bun de comerţ. La ora aceasta, în Deltă, vorbim de tone de ştiucă scoase cu lanţuri şi prăjini", a declarat pentru Agerpres guvernatorul RBDD, Mălin Muşetescu.
El a explicat că, pentru a prinde ştiucile, pescarii împrejmuiesc zonele de reproducere şi sperie peştele cu lanţuri şi prăjini, astfel încât acesta ajunge direct în plase.
"Legea, din păcate, are părţi oarbe şi nu specifică dacă asemenea metode sunt interzise sau nu. Este o portiţă de scăpare pentru cei care fac bani frumoşi în această perioadă cu icrele de ştiucă. Lucrurile se ştiu de mulţi ani", a menţionat guvernatorul Rezervaţiei.
Muşetescu a refuzat să menţioneze zonele în care se practică aceste metode de pescuit.
Ştiuca, specie de peşte cu valoare comercială, este apreciată pentru carnea dietetică, dar mai ales pentru icre. Boabele de icre sunt mari şi galbene şi sunt comparate cu cele de sturion, de care se deosebesc doar prin culoare, susţin unii pescari.
Capturile de ştiucă au variat de-a lungul timpului de la o cantitate maximă de 2.666 de tone, în anul 1965, la 4 tone, în anul 1995, potrivit lucrării "Atlasul peştilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării", semnată de cercetătorul Vasile Oţel.
Un kilogram de icre de ştiucă costă în pescăriile din Tulcea 375 de lei.
Pentru protejarea speciei, anul trecut, pescarii sportivi nu au mai avut dreptul să reţină capturile de ştiucă, decizia, prima de acest gen, fiind explicată prin declinul populaţiei speciei.