Guvernul a aprobat memorandumul cu Rompetrol. Care sunt primele efecte

Primele efecte: kazahii au anunţat investiţii de 350 de milioane de dolari în două proiecte, o centrală de cogenerare la Năvodari, pe platforma Petromidia, şi extinderea reţelei de benzinării. Cele două proiecte vor crea în jur de 2000 de noi locuri de muncă.

Trebuie menţionat faptul că cei de la KazMunayGas au ameninţat la un moment dat că se vor retrage din România dacă memorandumul nu va fi semnat, deoarece consideră că acest lucru ar demonstra că afacerile lor nu sunt în siguranţă în ţara noastră. Ce ar fi însemnat asta? Cam 7000 de locuri de muncă ar fi dispărut, iar bugetul ar fi pierdut un mare contribuabil, care virează anual în conturile statului în jur de 1 miliard de euro. În aceste condiţii, de ce s-a opus Traian Băsescu cu toate forţele sale acestui memorandum? Preşedintele nu a dat nici un motiv convingător, iar cel mai probabil acţiunea sa a fost în registrul clasic, acela de a bloca cu orice preţ orice iniţiativă, orice proiect al USL. Ranchiuna sa merge atât de departe, încât e în stare să pericliteze locul de muncă a 7000 de persoane şi să văduvească bugetul de stat de multe miliarde de euro.

Să lăsăm la o parte jocurile politice meschine şi ambiţiile mici, contraproductive pentru economia ţării,  şi să revenim la ce înseamnă acest memorandum. Vicepreşedintele Rompetrol Group, Azamat Zhangulov, a declarat după aflarea veştii că Guvernul a aprobat memorandumu, că „dezvoltarea afacerilor Rompetrol vor susţine transformarea României într-un hub energetic al Mării Negre şi al Europei, dar şi într-o platformă de tranzit şi procesare a materiilor prime în produse finite”. Având în vedere că de la preluarea Rompetrol, kazahii au investit peste 2 miliarde de dolari în România, avem toate motivele să credem că declaraţia lui Zhangulov nu reprezintă vorbe în vânt, ci manifestarea unei intenţii clare.

Prin memorandum, Statul Român va încasa de la Rompetrol 200 de milioane de dolari pentru aproximativ 26,7% din acţiunile Rompetrol Rafinare, şi va deţine o participaţie de 20% dintr-un fond de investiţii în valoare de 1 miliard de dolari, fond la care nu va contribui cu nici un cent. Investiţiile Fondului vor viza proiecte în energie, domeniu în care România are un real potenţial. Pe lângă acestea, Guvernul va deţine în continuare o participaţie de 18% la Rompetrol Rafinarem nediluabila pe o perioadă de 3 ani, pe care o va putea vinde după scurgerea acestui termen. Aşadar, întreaga afacere este una destul de profitabilă pentru România.

Ce s-ar fi întâmplat dacă litigiul dintre Statul Român şi Rompetrol Rafinare nu s-ar fi rezolvat pe cale amiabilă? Ei bine, exista riscul ca România să deţină 45% din acţiunile unei rafinării care cel mai probabil ar fi intrat în scurt timp în insolvenţă, iar mai apoi în faliment. Povestea litigiului este una lungă, dar poate fi rezumată pe scurt aşa: Rompetrol Rafinare avea datorii la stat, datoriile au fost transformate în obligaţiuni, care mai apoi au fost transformate în acţiuni. Statul a contestat la Tribunalul Constanţa decizia prin care aceste obligaţiuni au fost transformate în acţiuni, dar a pierdut, existând riscul ca aceeaşi decizie să fie dată şi de Curtea de Apel. Având în vedere că Rompetrol Rafinare depinde de infuzia de bani a Rompetrol Group, retragerea kazahilor ar fi însemnat că Petromidia ar fi urmat parcursul RAFO.