Guvernul a găsit soluţia corectă pentru impozitarea jocurilor de noroc

În realitate, scenariul alarmist avansat de anumite televiziuni, cotidiene sau publicaţii online se baza pe o serie de interpretări neconforme cu realitatea. Guvernul nu renunţă la impozitarea acestor activităţi, ci reconsideră schema prin care aceste taxe sunt colectate la bugetul de stat. Astfel, vor fi reduse impozitele pe câştigurile incerte ale jucătorilor din cazinouri, însă vor fi majorate în schimb taxele pentru avizările obligatorii ale organizatorilor de jocuri.

Regimul actual prevede atât impozitarea jucătorilor (cu 25% din câştiguri), cât şi a organizatorilor de jocuri. Conform noului proiect, acest sistem va fi înlocuit cu un altul prin care doar organizatorii vor fi obligaţi să plătească impozite. Dacă la nivelul jucătorului impozitarea era total incertă, pentru că nimeni nu putea determina exact ce sume câştiga acesta, la nivelul organizatorului avizarea este obligatorie, deci încasările sunt garantate. Iar aceste taxe se plătesc anual, atât pentru licenţierea, cât şi pentru autorizarea jocurilor de noroc şi sumele nu sunt deloc mici.

Cum se traduce această regândire a impozitării în sectorul jocurilor de noroc, aritmetic vorbind? În fapt, măsura Executivului securizează veniturile obţinute din licenţierea organizatorilor de jocuri. impactul financiar asupra bugetului de stat estimat ca urmare a aplicării acestei modificări este estimat ca pozitiv, cu un plus de 34,2 milioane de lei. Ceea ce înseamnă cu veniturile ce vor fi asigurate la buget din aceste activităţi vor atinge 96 de milioane de lei, bani ce vor putea fi utilizaţi pe domenii prioritare precum investiţiile sau pentru asigurarea co-finanţărilor pe proiecte europene.

Desigur, noul proiect ţinteşte atât consolidarea cât şi sporirea veniturilor pe care le generează jocurile de noroc, pe fondul extinderii acestor tipuri de activităţi în ultimii ani. Iar problema nu se pune în termeni de etică, ci în termeni pragmatici privind asigurarea unor resurse bugetare ce pot fi redistribuite către domeniile-cheie ale guvernării. Dacă în 2009 taxele pe jocurile de noroc au fost mărite pentru a combate efectele crizei care tocmai se instalase în economie, acum Guvernul schimbă regimul de taxare în aşa fel încât tot bugetul să iasă în câştig, iar veniturile sale să fie certe.

În fond, modul în care Cabinetul Ponta pune problema în raport cu impozitarea jocurilor de noroc este expresia redimensionării politicilor fiscale şi a unei reforme profunde a sistemului de colectare a taxelor şi impozitelor. Am avut din punct de vedere instituţional reforma ANAF şi crearea Direcţiei Antifraudă. Regândirea regimului privind taxarea jocurilor de noroc face parte, alături de reducerea TVA la pâine sau de introducere accizei la carburanţi dintr-un set de politici care vizează creşterea sustenabilă a gradului de colectare la bugetul de stat.