Guvernul blochează ocuparea României de către străini

Începând cu 1 ianuarie 2014, legislaţia românească va permite cetăţenilor străini persoane fizice să achiziţioneze teren agricol în ţara noastră. Până acum, străinii care doreau să cumpere teren agricol în România o puteau face numai ca persoane juridice, dacă îşi înfiinţau societăţi comerciale înregistrate la Registrul Comerţului din ţara noastră.

Astfel, printr-un proiect de lege al Ministerului Agriculturii, cetăţenii europeni vor putea cumpăra de anul viitor maxim 100 ha de teren agricol (ca şi românii), cu condiţia să aibă experienţă în domeniu.

Pentru a putea beneficia de aceste drepturi, cetăţenii români sau cei din UE trebuie să dovedească că au cunoştinţe în domeniul agricol sau că au activat minim 5 ani în acest sector. O astfel de prevedere era necesară pentru a fi evitate situaţiile în care terenurile sunt cumpărate exclusiv în interesul intermedierii unor tranzacţii ulterioare precum şi cazurile în care suprafeţe mari de pământ sunt achiziţionate fără a fi exploatate de către viitorii proprietari.

În zona UE, fiecare stat şi-a reglementat şi negociat, prin capitolele specifice la momentul aderării, condiţiile în care terenurile agricole pot fi exploatate de către străini. Spre exemplu, Polonia va liberaliza achiziţiile abia din 2016, iar în Bulgaria pot cumpăra teren doar fermieri străini care se stabilesc permanent în ţară. În Ungaria, cetăţenii europeni nu pot cumpăra în nume propriu terenuri agricole. Cehia  şi Slovacia au avut la rândul lor restricţii timp de 7 ani de la aderare pentru europeni, cu excepţia celor căsătoriţi cu localnicii şi care locuiseră şi lucraseră în agricultură trei ani anterior.

Pentru România, limitarea suprafetei ce poate fi achiziţionată este o prevedere esenţială. Este dovada că statul nu vinde de-a valma suprafeţele agricole. Totuşi, restricţiile impuse de statul român nu sunt la fel de severe precum în alte ţări (aşa cum este cazul Ungariei care a refuzat să ofere cetăţenilor europeni dreptul de a achiziţiona teren agricol pe teritoriul maghiar), ci raţionale şi echilibrate. Interesul este acela de a avea un regim corect care să stimuleze interesul străinilor în a investi în agricultura autohtonă.

Totodată, pentru a tempera vocile alarmiste care vor profita de momentul liberalizării pieţei de terenuri agricole pentru a relua lozinca "nu ne vindem ţara", statul va veghea ca reglementările ce vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2014 să fie respectate. Interesul naţional este acela de a valorifica potenţialul agricol de care beneficiază România, indiferent dacă terenurile sunt deţinute de români sau de alţi cetăţeni europeni. Iar exemplul producţiei agricole din 2013, cea mai valoroasă din ultimii nouă ani care a fost posibilă şi graţie sprijinului pe care guvernarea USL l-a acordat agricultorilor, trebuie repetat şi în anii ce urmează.

Ar fi în avantajul tuturor - al agricultorilor pentru că ar înregistra profit, al românilor pentru că ar beneficia de producţii autohtone de calitate la preţuri mai mici şi al României în ansamblu pentru că şi-ar consolida trendul de creştere economică.