Guvernul din umbra al PDL: La vremuri noi, nimic nou
Guvernul din umbră al democrat-liberalilor a reuşit să suprindă neplăcut inclusiv votanţii de dreapta, iar pentru partidele aflate la putere efectul scontat de autoproclamatul lider al Opoziţiei, Vasile Blaga, este echivalent cu zero şi asta mergând pe ipoteza optimistă.
Oamenii conduşi de echipa Cătălin Predoiu sunt până la ultimul casnicii liderului PDL. Aripa Blaga se delimitează vizibil de aripa Udrea dar şi de arhipeleagul compus din Mişcarea Populară, Forţa Civică, PNŢCD, Iniţiativa Liberală şi Noua Republica. Mutarea reprezintă şi un refuz la declaraţiile de curtoazie ale preşedintelui Băsescu, întors la prima dragoste după eşuarea lamentabilă a Mişcării Populare. În acelaşi timp, mesajul va produce reverberaţii la baza partidului - politica pumnului în gură este motto-ul după care se ghidează Blaga şi supuşii săi.
Revenind la cabinetul Predoiu, acesta este construit în mare măsură de oameni care au ocupat funcţii în Guvernul Boc. Tineri, frumoşi şi ambiţioşi, recrutaţi din eşalonul doi şi trei al partidului, miniştrii din umbră sunt familiari mai degrabă cu lucrurile făcute în întuneric decât să reprezinte o alternativă viabilă. În pofida auturilor enumerate mai sus, la PDL ce naşte din pisică şoareci mănâncă.
Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiţiei în trei guverne consecutive, s-a aflat în conflict de interese în perioada 2009 - 2011. Firma de avocatură la care acesta a activat şi la care este partener asociat este una din cele zece case sau cabinete de avocatură cu care Hidroelectrica a încheiat, în perioada respectivă, contracte de consultanţă şi asistenţă juridică. Zamfirescu, Racoti, Predoiu a avut în 2011 o cifră de afaceri de 4,5 milioane euro. Casa de avocatură nu apare însă pe lista Executivului cu firmele de avocatură care au câştigat în perioada 2009-2012 peste un milion de lei din contracte cu instituţiile statului. De asemenea, potrivit presei, Predoiu a făcut parte din comisia ce a decis consorţiul care să intermedieze listarea pe bursă a Hidroelectrica. Numele lui Predoiu este legat şi de licitaţia total netransparentă prin care Ministerul Justiţiei a încercat să atribuie unei singure firme un contract de nu mai puţin de 1,8 milioane euro în scopul achiziţiilor de licenţe pentru severele ECRIS IV. Din fericire, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a decis să anuleze “licitaţia restrânsă accelerată”.
Radu Carp, propus ca şef la Externe, este în prezent membru în Consiliul de Administraţie al TVR din partea PDL. Acesta a ocupat funcţia de director general al Institutului Diplomatic Român în perioada aprilie 2010 - februarie 2012. Raportul Curţii de Conturi referitor la exerciţiul bugetar al IDR pentru 2011 a scos la lumina a sumedenie de nereguli sub conducerea lui Carp. Este amintită angajarea şi plata de cheltuieli nelegale privind organizarea şi desfăşurarea Programului de formare diplomatică iniţială pentru un număr de 29 de cursanţi proveniţi din afara mediului diplomatic, pentru care nu s-a calculat şi încasat taxa de studii estimată la 21.703 lei. Iniţiat formal de către Radu Carp, programul a fost aprobat personal de către Teodor Baconschi, șeful Diplomației la acea dată, bun amic cu fostul director IDR. Astăzi, Carp este acţionat în instanţă pentru recuperarea prejudiciului. Mai mult, pedelistului i se reproşează schimbarea masivă de personal, exclusiv în interes personal sau de grup, simultan cu angajarea a două persoane fără nicio tangenţă cu specificul IDR.
Numele lui Alin Tişe, desemnat la Interne, este legat de o serie de practici mai puţin ortodoxe desfăşurate între anii 2008 - 2012 când acesta a deţinut preşedinţia Consiliul Judeţan Cluj. Tișe a instaurat în instituţie clase de salarizare, evidenţiate în statele de plata ale funcţionarilor, determinând disfuncţii majore şi nemulţumiri în rândul acestora. Preocuparea centrală a lui Tişe a constituit-o obţinerea unei adevărate “averi imobiliare”, pe bani puţini sau fără bani. În fiecare an de activitate în administraţia publică s-a ales cu o casă, vilă, în Cluj Napoca, la care se adaugă terenuri în mai multe localităţi din judeţ.
Doamnele nu lipsesc din lista lui Blaga: Monica Macovei la Justiţie, Andreaa Paul (Economie), Anca Boagiu (Infrastructură), Raluca Turcan (Educaţie şi Cercetare), Sulfina Barbu (Mediu) şi Claudia Boghicevici (Muncă). PDL nu progresează nici la acest capitol, numele menţionate au figurat şi în guvernările Boc - Ungureanu, iar controversele nu au lipsit.
Andreea Paul, fosta consilieră a lui Emil Boc pe probleme economice, a fost acuzată la preluarea mandatului că s-ar fi aflat în conflict de interese după ce a fost numită în Comisia pentru coordonarea procesului de privatizare a companiei Hidroelectrica. În această calitate ea avea acces prioritar la informaţiile legate de listarea companiei. Cumnatul ei, Dan Paul, deţine o firmă de brokeraj şi este preşedinte al Asociaţiei Brokerilor şi membru în Consiliul de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti, unde urma să fie vândut un pachet de acţiuni al Hidroelectrica. Un alt conflict de interese, dezvăluit de presă, este legat de o firmă a părinţilor Andreei Paul. Societatea ar fi obţinut contracte în comuna unde mama consilierului economic era membră a Consiliului Local din partea PDL. De asemenea, putem consemna acuzaţiile lui Teodor Paleologu, care a spus că aceasta ar fi făcut lobby pentru un investitor ce ţintea reabilitarea Palatului Ştirbey.
Monica Macovei, actualul şi probabilul viitor europarlamentar PDL, s-a remarcat pentru merite deosebite în vânarea oponenţilor politici ai preşedintelui Băsescu. Vom enumera câteva din experimentele fostului ministru în fruntea Justiţiei. În 2004, Macovei refuza să pună în aplicare noul Cod Penal, bazat pe solicitările şi standardele înalte ale Uniunii Europene, adoptat de Parlament în iunie 2004. Iulie 2006: Parlamentul adopta modificările Macovei la vechiul Cod Penal. Între multele amendamente “progresiste” ale lui Macovei se află şi cel prin care este restricţionat, fără precedent, accesul avocaţilor la audierea efectuată de către procurori. În acest fel, aceasta a netezit calea pentru procurorii care ar fi putut să comită abuzuri şi să şantajeze martorii, în spatele uşilor închise. Reprezentanta democrat-liberalilor la Bruxelles a susţinut anul trecut în plenul PE că există 1,5 milioane de voturi furate la referendumul pentru demiterea preşedintelui din 29 iulie. Nici până astăzi pedelista nu a prezentat vreo dovadă în sprijinul afirmaţiilor sale.
Haina cu care încearcă echipa lui Predoiu să ia ochii electoratului este ruptă pe la coate. Majoritatea membrilor guvernului din umbră au probleme cel puţin de natură morală. Pe lângă cei prezentaţi mai sus lista îi cuprinde şi pe: Marinică Dincă - Apărare Naţională, Gheorghe Ialomiţianu - Finanţe, Lucian Bode - Energie, Ştefan Gheorghe - Agricultură, Dragoş Şerban - Sănătate, Alexandru Nazare - Fonduri Europene, Radu F. Alexandru - Cultură, Sorin Moldovan - Tineret şi Sport.
Ştirile orei
va e frica si de "umbra"...