Guvernul face bine ce face in relatia cu FMI

Victor Ponta a folosit ocazia întâlnirii cu reprezentanții FMI pentru a prezenta situația economică a României. Premierul a arătat că România are una dintre cele mai stabile situații economice din regiune. “Foarte multe din obiectivele importante ale României sunt îndeplinite: tinte de crestere economică, disciplina bugetara, reducerea CAS”, a declarat Victor Ponta.

Per total, situația economică permite României se se împrumute de pe piețele financiare intarnaționale cu dobânzi foarte avantajoase, ceea ce elimină posibilitatea contractării de împrumuturi de la partenerii externi.

Ce se întâmplă cu acordul cu FMI

Acordul cu FMI, BM și CE rămâne în vigoare, a arătat premierul. Totuși delegația FMI a plecat din România fără o scrisoare de intenție din partea Guvernului în principal din cauza neînțelegerilor pe două subiecte importante: liberalizarea prețului gazelor pentru consumatorii casnici și CET-uri și restructurarea celor două companii energetice pe bază de cărbune din Hunedoara și Oltenia.

Ce se întâmplă cu factura românilor la gaz

Cu alte cuvinte, până în aprilie Guvernul ar trebui să ajungă la un acord cu FMI inclusiv pe aceste două probleme pentru ca scrisoarea de intenție să fie semnată. Primul efect pozitiv al acțiunii Guvernului este că românii nu vor trebui să plătească mai mulți bani pentru gaz în primăvară. FMI cerea un preț mai mare cu aproape 10 lei/MW, ceea ce ar fi crescut considerabil facturile românilor la gaz. Guvernul Ponta s-a angajat că începând din aprilie vor reuși să prezinte un calendar de liberalizare a pieței de gaz pentru consumatorii casnici care să nu-i îngroape pe români în datorii.

Ce se întâmplă cu industria energiei pe bază de cărbune din România

Premierul Victor Ponta a mai declarat că nu ar fi în interesul României impunerea restructurării companiilor naționale din Hunedoara și Oltenia, care se ocupă cu procuția de energie pe bază de cărbune. Analizele Guvernului arată că restructurările cerute de reprezentanții FMI pentru companiile naționale Hunedoara și Oltenia ar introduce industria cărbunelui într-o spirală care ar fi puternic negativă pentru România.

Nu este prima oară când Guvernul și FMI nu au fost pe acceși lungime de undă în ceea ce privește politicile publice fiscale și economice din România. La fel s-a întâmplat și când a fost redusă TVA la pâine, sau CAS-ul, FMI s-a opus măsurilor pe motiv că vor veni mai puțini bani la bugetul de stat și în consecință cheltuielile publice nu vor mai putea fi susținute. Realitatea a demonstrat că reducerea fiscalității a crescut direct gradul de colectare a taxelor la bugetul de stat și România a rămas cu una dintre cele mai mari creșteri economice din Europa.