Guvernul şterge datoriile Poştei Române prin conversie în acţiuni

Datoriile companiei au fost unul din argumentele principale invocate de Guvern pentru a justifica eşecul demarării procesului de vânzarea 51% din acţiuni în luna mai, potrivit gandul, când niciun investitor nu a cumpărat caietul de privatizare.

La sfârşitul lunii mai, după un control al ANAF care a scos la iveală încă un minus de 107 milioane de lei din perioada 2003-2012, datoriile totale ale Poştei ajungeau la 650 milioane de lei.

Printr-o hotărâre de Guvern care urmează să fie aprobată astăzi, în urma acordului obţinut de la Bruxelles, cea mai mare parte din acestea vor fi transformate în acţiuni, iar datoria către ANAF, de 107 milioane, va fi eşalonată. Potrivit notei de fundamentare a actului normativ, una din "barierele privatizări" a fost "situaţia financiară negativă a companiei, agravată de noua datorie de 107 milioane lei, conform certificatului de obligaţii fiscale emis de A.N.A.F. la 16 mai 2013, cumulând astfel un total al datoriilor la bugetul de stat de 242,5 milioane lei (aproximativ 56 milioane euro)”.

Pentru ca Bruxelles-ul să accepte conversia, Guvernul s-a angajat să restructureze compania şi să concedieze în luna septembrie 11% din cei 32.000 de angajaţi, adică 3.650 de persoane. Intenţiile erau sugerate încă din iunie de ministrul Comunicaţiilor, Dan Nica. “Dacă întrerupem procesul de privatizare, atunci nu mai avem posibilitatea să facem conversia datoriilor în acţiuni. Mergem la Comisia Europeană, le spunem că am vrut să privatizăm, dar că nu merge la acest nivel de îndatorare. Le mai spunem că facem şi restructurarea companiei, pentru că altfel nu ne aprobă conversia. Sunt foarte convins că vom primi aprobarea de la Comisia Europeană”, a spus Nica într-o emisiune televizată.

La Compania Naţională Poşta Română, Ministerul pentru Societatea Informaţională deţine 75% din acţiuni, iar Fondul Proprietatea 25%.

Decisă în 2012 prin hotărâre de Guvern, privatizarea Poştei Române a fost amânată până la 30 iunie 2014 după ce, pentru procedurile de licitaţie care urmau să se deruleze în mai anul acesta nu s-a încris niciun investitor. Explicaţia invocată atunci de MSI a fost valoarea mare a datoriilor companiei, protestele declanşate de angajaţi şi termenele prea strânse negociate cu FMI pentru privatizare care ar fi împiedicat realizarea unor consorţii.

Poşta ar urma să se privatizeze prin metoda majorării de capital social cu aport de capital privat în numerar. Selecţia ar urma să se facă în urma licitaţiei cu oferta în plic , combinată cu metoda licitaţiei cu strigare, precedată de negocieri desfăşurate pe bază de oferte preliminare şi neangajante depuse de potenţialii investitori.