Hanul Gabroveni restaurat, inaugurat de Oprescu, la deschiderea Zilelor Bucureşti

"Acum doi ani şi jumătate, când am început restaurarea hanului, aici era o ruină. Ne-am asumat că vom readuce monumentul cât mai aproape de original. S-au folosit tehnici tradiţionale de construcţie, îmbinate discret cu modalităţi de consolidare ultra-moderne. S-a conservat şi s-a valorificat tot ceea ce se putea şi avea valoare istorică. Şi s-a reusit ceea ce vedeţi astăzi", a spus edilul, la festivatea de inaugurare a hanului aflat în Centrul Istoric, la care a participat şi premierul Victor Ponta.

Prin restaurarea Hanului Gabroveni, în circuitul cultural al Capitalei va fi introdusă o nouă sală de spectacole, cu o capacitate de aproximativ 200 de locuri.

La restaurare s-au folosit finisaje şi materiale astfel încât să se înscrie în stilul epocii, cu tencuieli mortar var-nisip colorate în masă, cu cărămidă aparentă, cu învelitori de titan-zinc, tâmplării de lemn, socluri de piatră naturală şi pavaje din piatră cubică, potrivit municipalităţii.

Hanul Gabroveni, monument istoric din clasa A, va fi deschis, sâmbătă şi duminică, pentru publicul larg între orele 10.00 şi 20.00.

"Îi invit pe bucureşteni, şi nu numai, să viziteze Hanul Gabroveni în zilele în care îşi va deschide porţile pentru public, respectiv pe 20 şi 21 septembrie. Şi îi aşteptăm la expoziţiile, concertele, spectacolele care vor avea loc aici, de acum înainte", a mai spus primarul general, care a declarat deschise, cu acest prilej, Zilele Bucureştiului, în care vor fi sărbătoriţi 555 de ani de atestare documentară a Capitalei.

Oprescu a mai spus că, în prezent, alte cinci monumente importante ale Capitalei se află în restaurare, acestea fiind Arcul de Triumf, Casa Cesianu, Muzeul "Nicolae Minovici", Observatorul Astronomic şi sediul tradiţional al Primăriei Municipiului Bucureşti.

Pentru realizarea şi finalizarea "Hanului Gabroveni" au fost folosiţi 37.362.216 lei (TVA inclus), din care 23.633.147 de lei (TVA inclus) reprezintă contribuţia Primăriei Capitalei, iar 13.729.068 de lei contribuţia Mecanismului Financiar Spaţiul Economic European, prin Ministerul Culturii.

Lucrările de restaurare, extindere şi remodelare funcţională a Hanului Gabroveni au fost atribuite societăţii Aedificia Carpaţi SA şi au început în februarie 2012.

Data exactă a construirii Hanului Gabroveni nu este cunoscută, istoricii putând certifica doar faptul că acesta nu a fost ridicat anterior anului 1847, pentru că, în acel an, la 23 martie, aproape un sfert din suprafaţa Bucureştiului - cuprinzând şi zona delimitată de Lipscani, la nord, şi actuala stradă Franceza, la sud - a fost devastată de un incendiu puternic.

Construcţia Hanului Gabroveni a avut atât destinaţie comercială, cât şi de găzduire a călătorilor şi în special a negustorilor veniţi din zona balcanică. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, hanul a fost "modernizat" după cerinţele vremii, fiind transformat în hotel. Hotelul Gabroveni-Universal, care mai există şi astăzi pe strada Gabroveni 12, conţine în structura sa fragmente ale fostului han. Nu există însă date care să susţină identificarea Hanului Gabroveni cu pasajul comercial.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, Hanul Gabroveni era menţionat într-o serie de lucrări dedicate istoriei Bucureştilor sau negoţului bucureştean. În lucrarea sa apărută în 1899, în capitolul referitor la hanuri, Ionnescu Gion arată că Hanul Gabroveni, care conform actelor deţinute de Russe şi Ion Russescu, proprietari ai hotelului Gabroveni Universal, se mai numea şi Bezesten, era locul unde poposeau negustorii bulgari veniţi de la Gabrovo, din Bulgaria. Edificiul era situat "la spatele Curţii Domneşti, în mijlocul numeroaselor şi strâmtelor ulicioare neguţătoreşti din Târgul Dinăuntru".