Harghita, primul judeţ din România fără presă în limba română

Astfel, cei aproape 40.000 de români care trăiesc în judeţul situat în inima ţării nu vor mai avea acces la informaţie locală, iar consecinţele unui asemenea fapt nu sunt conştientizate de cei care ar putea veni în ajutorul lor, potrivit Agerpres.

Redactorul-şef al ziarului, Mihail Groza, care lucrează în această redacţie de 42 de ani, povesteşte cu amărăciune că ziarul a ajuns la doar trei apariţii pe săptămână şi un tiraj de aproximativ trei mii de exemplare zilnic şi spune că fiecare ediţie ieşită de sub tipar reprezintă acum o victorie pentru micul colectiv de jurnalişti. Lipsa finanţării este generată de faptul că piaţa de publicitate este împărţită etnic şi nu poate susţine nici măcar un singur ziar românesc, în vreme ce în judeţ funcţionează peste zece ziare, posturi de televiziune şi radio în limba maghiară.

"Motivul pentru care am ajuns în această situaţie este legat de lipsa finanţării, ţinând cont că vorbitorii de limba română reprezintă doar 13 la sută din populaţie. Dintr-un judeţ şi aşa mic, acest 13 la sută, nu poate susţine ziarul nici într-un caz. Şi piaţa de publicitate este împărţită etnic, e normal. Şi atunci, singurele căi de supravieţuire au fost reducerea apariţiilor pe săptămână şi reducerea personalului", a explicat Mihail Groza pentru AGERPRES.

De la 36 de angajaţi câţi avea înainte de 1989, ziarul are acum opt angajaţi cu tot cu şofer, contabil şi conducerea redacţiei. Jurnalişti care scriu efectiv sunt doar patru şi mai dau o mână de ajutor şi foştii angajaţi, acum pensionari. Redactorul-şef spune că atât angajaţii, cât şi colaboratorii fac mai mult 'muncă patriotică', iar el cumulează, într-un mod "aproape ridicol", funcţiile de redactor şef, redactor şef adjunct, secretar de redacţie, manager, preşedinte de fundaţie şi... secretară.

Implicaţiile absenţei oricărui ziar local editat în limba română ar putea avea consecinţe asupra întregii populaţii româneşti din judeţul Harghita. 'Dacă ziarul "Informaţia Harghitei" şi-ar înceta activitatea, s-ar înregistra o ruptură dramatică între cetăţeni şi administraţia locală, între cetăţeni şi instituţiile statului şi puţinii români care trăiesc în judeţ nu vor putea ajunge la informaţiile de utilitate publică", a spus Mihai Groza.

În plus, populaţia română locuieşte mai mult în mediul rural, iar comunicarea electronică nu este încă o obişnuinţă.