Henri Coandă: inventatorul este cel care va modifica viitorul, fără să ştie

Anul acesta se împlinesc 103 ani de la invenţia primului avion cu reacţie, fără elice, realizat de tânărul savant român, Henri Coandă. La 24 de ani, Coandă construieşte, în 1910, avionul care a marcat istoria aeronauticii, fiind primul aparat de zbor cu reacţie, fără elice, numit "Coandă 1910", pe care îl prezintă la Salonul internaţional de la Paris în acelaşi an. Tânărul avea, la vremea respectivă, o experienţă de aproape 10 ani la capitolul invenţii.

"Eram de mai puţin de 14 ani când am creat o maşină de treierat care era pusă în mişcare printr-o moară de vânt. Pentru că, probabil, când am fost foarte tânăr, am fost impresionat de chestiunea vântului. Eu mă găseam pe malul mării şi marea era liniştită. După cum ştii, numele meu este Henri, dar mi se zice Micu pentru că eram cel mai mic din familie. Când eram pe malul mării, eram aşa de mic, că cea mai mică mişcare a valurilor m-a frapat enorm de mult! Şi se ridicase vântul şi atuncea am avut un soi de admiraţie pentru vânt care putea să ridice aceste valuri şi m-a impresionat enorm, eram de doi-trei ani jumătate", declara Henri Coandă în cadrul unui interviu realizat şi difuzat la Radio România în 1967, citat de Rador.

Definiţia inventatorului

În interviul realizat de realizatorii radioului public Henri Coandă vorbeşte de viitor şi de ce înseamnă un inventator. „Nu pot să văd viitorul, pentru mine e un lucru extraordinar! Vezi, eu nu cred că individul – oricare! – merge spre viitor. El merge, cum să spun, a l’envers pe franţuzeşte, e ca un om într-o barcă. El trage la rame, merge în spate şi privind trecutul şi merge înainte, dar nu vede viitorul, nu poate să vadă. Câteodată pe această barcă există un om aşezat la cârmă. Acela din când în când se mişcă şi vede ceva: ăsta e inventatorul. Ăsta este [cel] care va modifica viitorul, fără să ştie, nu-şi dă seama încă. Să nu crezi că în momentul când invenţi ceva, ştii aplicaţiunile pe loc. Dar viitorul nu-l putem vedea”, spunea realizatorul avionului, care a devenit referinţă în istoria aeronauticii.

Astăzi se împlinesc 127 de ani de la naşterea lui Henri Coandă, unul dintre cei mai importanţi savanţi. Dintre cele 250 de invenţii certificate prin 707 brevete internaţionale amintim:

• Efectul Coandă - care constă în devierea unui jet de fluid ce curge de-a lungul unui perete convex. El observase acest fenomen pentru prima dată în 1910, cu prilejul probării motorului cu care era echipat avionul său cu reacţie. Practic, Coandă a observat că după ce avionul decola flăcările şi gazul incandescent ieşite din reactoare tindeau a ramane pe langa fuzelaj.

În urmă cu trei ani s-a împlinit un secol de la prezentarea avionului ce-i poartă numele inventatorului român. Momentul a fost marcat şi în Parlamentul European, iar preşedintele polonez al Parlamentului, Jerzy Buzek, a declarat atunci că a studiat efectul Coandă în Universitate. "Este un moment foarte important pentru ştiinţă. Dar să vă spun ceva: atunci când l-am studiat, nu se numea aşa, sau pur şi simplu ne era prezentat sub alt nume. Abia după căderea comunismului am aflat că efectul purta numele românului Coandă", mărturisea Buzek.

• Turbina eoliană.

• Desalinizarea apei marine cu ajutorul energiei solare.

Potrivit unui titlu al publicaţiei franceze din anul 1954, Radar, „Henri Coandă bulversează economia în deşert". Savantul născut în România demonstrase funcţionalitatea unei instalaţii de desalinizare, care folosea energia solară, captată cu ajutorul unor panouri. Sistemul ecologic propus de Henri Coandă putea desaliniza 1.600 de litri de apă în 12 ore, iar sistemul de panouri solare necesar pentru această operaţiune măsura opt metri pătraţi.

Scurtă biografie:
- se naşte la 7 iunie 1886,
- urmează cursurile Şcolii ”Petrache Poenaru” din Bucureşti, apoi al Liceului ”Sf. Sava” unde a urmat primele trei clase, după care, la 13 ani, a fost trimis de tatăl său la Liceul Militar din Iaşi,
- după ce a terminat liceul în 1903 şi-a continuat studiile la Şcoala de ofiţeri de artilerie, geniu şi marină din Bucureşti. Detaşat la un regiment de artilerie de câmp din Germania, a fost trimis la Technische Hochschule (Universitatea Technică) din Charlottenburg, Berlin.
- în 1905 Henri Coandă a construit un avion-rachetă pentru armata română,
- între 1907-1908 a urmat cursuri universitare la Liège, Belgia, şi la Institutul Tehnic Montefiore,
- a urmat şcoala superioară de aeronautică pe care a terminat-o  ca şef de promoţie,
- în 1967 a fost încununat cu titlul de Doctor Honoris Cauza al Institutului Politehnic Bucureşti, a devenit membru al Academiei Române (1970), preşedinte al Institutului pentru Creaţie Ştiintifică şi Tehnică Bucureşti (1971), membru al Societăţii Aeronautice Engleze,
- Henri Coanda, inginer, fizician, pionier al aviaţiei  a murit la 25 noiembrie 1972, la Bucuresti