Hreanul, un afrodiziac vechi de peste 3000 de ani

Hreanul are o istorie de peste 3000 de ani si era utilizat in special in Anglia, de catre clasa muncitoare. Radacina aromata se folosea ca afrodisiac, condiment sau tratament impotriva reumatismului.

Radacina nu are un miros puternic, insa data pe razatoare devine iute, parfumata si lacrimogena. Dupa ce ati ras hreanul, acesta trebuie amestecat imediat cu putin otet, pentru a nu-si pierde gustul si mirosul.

Cand ati racit si nasul va curge si este infundat incercati un remediu natural, simplu si la indemana: hreanul.

Radacina hreanului contine foarte multa vitamina C, utila sistemului circulator si imunitar. Contine si minerale foarte importante, precum fierul, potasiul, calciul si magne­ziul.

In bucataria europeana, hreanul se foloseste ras alaturi de carnuri fierte sau prajite si alte mancaruri calde. In Austria, hreanul se amesteca cu un mar verde ras si se mananca alaturi de carne de vita.

Englezii au inventat mustarul iute, amestecat cu hrean, care a devenit preferatul intregii lumi moderne. Acum gasiti acest fel de mustar in toate magazinele sau casele. Preparat proaspat insa, are valori nutritive si curative mult mai importante.

In Polonia, hreanul se asociaza cu diverse supe, in Slovenia si Italia, se mananca alaturi de oua fierte, mere si smantana, in Croatia hreanul merge alaturi de carne de vita sau sunca.

La noi, exista traditia amestecului de hrean cu sfecla rosie si servirea alaturi de carne de vita sau de miel.

In restaurante sau pe internet gasiti retete care includ wasabi, hreanul japonez. Acesta este identic la gust cu hreanul neaos, doar putin mai puternic, putand fi inlocuit cu succes in retete, scrie culinar.ro.