Hristos a înviat! Obiceiuri şi tradiţii de Paşte la români

Ziua Învierii Domnului, cunoscută şi sub numele de Paşti, începe, din punct de vedere liturgic, în noaptea dinainte, întrucât se spune că mormântul s-a deschis la miezul nopţii şi atunci a înviat Hristos.

La Slujba Învierii, românii vin să ia lumina, pe care o duc apoi în casele lor. În această noapte se sfinţeşte pâinea numită paşti, fie sub formă de anafură sau anafură amestecată cu vin - în vestul ţării. În Bucovina, această pâine, sub formă de prescuri, este adusă la biserică de femei, în Vinerea Marea, când se slujeşte Sfântul Maslu.

În Bucovina, în Săptămâna Patimilor, oamenii se străduiesc să încheie toate activităţile gospodăreşti - pământul să fie arat şi semănat, casele văruite şi împodobite, veşmintele noi să fie terminate. În Miercurea, Joia sau Vinerea Mare, femeile pregătesc Pasca şi Ouăle Roşii, aceste două simboluri pascale ale vieţii, ale Învierii. Datinile pascale bucovinene au schiţat şi un drum al tradiţiei răzeşeşti româneşti, dar şi al tradiţiei huţule, numit 'Drumul ouălor încondeiate', care cuprinde localităţile Ciocăneşti, Fundu Moldovei, Breaza, Moldoviţa, Vatra Moldoviţei, Marginea, Putna, Brodina, Mănăstirea Humorului şi Voroneţ, după cum se arată în materialul de prezentare al reprezentanţelor teritoriale de promovare turistică, publicat pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru Turism.

Ouăle încondeiate împreună cu pasca cu brânză, ouă şi stafide, şi cu colacii reprezentau bucatele pe care răzeşii le duceau ofrandă la biserică, pentru a fi sfinţite în noaptea de Înviere. Coşul ţăranilor iobagi era umplut, însă, cu ouă roşii sau galbene, cu un cozonac, în loc de pască, cu pâinişoare de secară, în loc de colaci, cu bucăţi de carne friptă, slănină, unt, brânză proaspătă, usturoi şi altele.

În tradiţia populară, se crede că ouăle de Paşti sunt purtătoare de puteri miraculoase, ele vindecând boli şi protejând animalele din gospodărie. În dimineaţa primei zile de Paşti, copiii se spală pe faţă cu apă dintr-un vas în care s-au pus de seara un ou roşu şi un bănuţ de argint, astfel, spunându-se că, tot anul, copiii vor fi sănătoşi şi rumeni la faţă precum oul de Paşti şi curaţi ca argintul.

Citeste mai mult pe RTV.NET