Și privații fură

Mai exact, analiza SAR arată că mediul privat - asociaţi, administratori, acţionari, directori, manageri sau angajaţi ai unor companii private - deţine o proporţie de 57,20% din totalul cazurilor de fraudă, urmat de autorităţile publice locale (primari, viceprimari, consilieri locali şi funcţionari publici) - 26,52%, ONG-uri - 8,71%, persoane fizice, majoritatea fermieri - 7,58%.

Studiul, bazat pe informațiile furnizate de către DLAF și DNA, arată că, în mare lor majoritate, cazurile de fraudă cu fonduri europene se bazează pe o serie de ”tactici” standard. Printre acestea se numără folosirea de documente şi declaraţii false, fals în înscrisuri, schimbarea destinaţiei fondurilor, falsul intelectual şi înşelăciunea. De asemenea, făptuitorii apelează la tradiționala șpagă, dar și la mijloace mai moderne, cum ar fi folosirea serviciilor de consultanţă pe parcursul proiectului, pentru ”sifonarea” fondurilor.

Pe de altă parte, conform informațiilor sintetizate de către autorii studiului, cazurile de fraudă se întind în general pe parcursul unui an și vizează în principal fondurile PHARE, SAPARD, Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regională (FEADR).

Faptul că statul nu mai este principalul actor al fraudelor cu bani europeni trebuie privit în perspectiva acțiunilor întreprinse în ultima perioadă pentru eficientizarea actului administrativ. Altfel spus, faptul că mediul privat a ajuns să fie responsabil pentru aproape 60% dintre acțiunile de fraudare este mai degrabă o consecință indirectă a reducerii cazurilor în care autoritățile publice gestionează deficitar proiectele cu fonduri europene.

Pe de altă parte, ținând cont de experiența deloc plăcută a anilor precedenți, când incidența fraudelor a dus chiar la suspendarea programelor operaționale, este îmbucurător că autoritățile tratează cu seriozitate concluziile raportului SAR. Prezent la evenimentul de lansare a raportului SAR, ministrul Eugen Teodorovici și-a declarat preocuparea pentru reducerea cauzelor de fraudă.

Astfel, după ce au reușit să deblocheze programele operaționale suspendate, autoritățile își îndreptă acum atenția către reducerea circuitului birocratic. Vizate sunt, conform declarațiilor ministrului fondu­rilor europene atât procedurile, cât și legislația și instituțiile intermediare. Sistemul va putea astfel să devină mai suplu și, deci, mai puțin expus riscurilor de fraudare, indiferent că făptuitorii activează în zona privată sau în cea publică.