Și totuși, presa străină are momente de maximă superficialitate

Un astfel de demers a fost încercat și de jurnaliștii de la Financial Times, care însă au ajuns la o concluzie extrem de interesantă legată de care au fost motivele ce au stat la baza victoriei lui Klaus Iohannis. Conform articolului publicat pe site-ul revistei britanice, alegerea lui Iohannis reprezintă una dintre cele mai mari „bulversări politice din perioada post-comunistă” şi „manifestarea unor ani de furie (acumulată) din cauza standardului de trai scăzut şi persistenţei corupţiei în cea de-a doua cea mai săracă ţară din UE, la mai bine de şapte ani de la aderarea acesteia la Uniune”.

Oricum ne-am raporta la votul de dumincă, este evident că o opinie de genul celei exprimate de Financial Times nu doar că este superficială, dar și trece cu totul peste o serie de elemente ce au avut un impact electoral major. De fapt, dacă privim articolul în cauză din prisma unui prezumtiv marțian care nu știe nimic despre realitățile din țara noastră, atunci avem imaginea simplistă a unei Românii sărace în care binele reprezentat de Klaus Iohannis și ACL a învins sistemul corupt susținut de Victor Ponta și PSD. O astfel de privire trece desigur cu vedere o multitudine de clivaje existente în societatea românească și mai mult sau mai puțin evidente opiniei publice din țara noastră, dar care s-au manifestat în votul de duminica trecută.

Este perfect adevărat că cei din ACL au încercat să aducă în față tema corupției, dar subiectul a fost cel mult secundar în discursul lui Klaus Iohannis. Din punct de vedere al candidatului dreptei era și greu să te legi de lupta împotriva corupției din moment ce în spatele său se aflau câteva persoane asupra cărora s-au deschis anchete, de genul lui Mircea Roșca sau Aristotel Căncescu, sau asupra cărora planează anumite suspiciuni, cum este chiar Vasile Blaga. De asemenea, partidul domnului Iohannis deține recordul și în ceea ce privește numărul membri marcanți condamnați, de tipul Relu Fenechiu și Sorin Roșca Stănescu. Astfel, este evident că cei din jurul președintelui ales al României nu sunt nici pe departe atât de curați pe cât ar lăsa să se înțeleagă cei de la Financial Times.

Cât despre aserțiunea despre situația economică a României, aceasta se află în contradicție inclusiv cu mai multe articole publicate de Financial Times în ultimii ani în care se vorbea despre modul în care politicile promovate de cabinetele conduse de Victor Ponta au dus la o creștere susținută a PIB-ului și a nivelului de trai. Premierul României era de asemenea considerat omul care a pus capăt austerității, reașezând economia românească pe baza stabile și sustenabile.

Astfel, concluziile la care s-a ajuns în presa străină în ceea ce privește alegerile prezidențiale de duminica trecută sunt reducționiste în raport cu ce s-a întâmplat în realitate. Pentru un ochi avizat ele nu reprezintă decât o colecție de stereotipuri legate de țara noastră, pe care le-am mai văzut în nenumărate rânduri în presa străină. Este astfel regretabil că o publicație atât de prestigioasă precum Financial Times a ales să utilizeze formule stereotip pentru a explica votul dat de români acum câteva zile.