ICCJ: 8 aprilie - ultimul termen în dosarul 'Referendumul'

La termenul de joi al procesului, completul de judecată condus de Livia Stanciu a audiat ultimii martori şi inculpaţi din acest dosar, urmând ca săptămâna viitoare să aibă loc dezbaterile finale. 

Astfel, unul dintre inculpaţi, George Bălănescu, fost membru într-o secţie de votare din Alexandria ca reprezentant al USL, a relatat că s-a deplasat cu urna mobilă la un spital, însoţit de doi poliţişti şi un reporter de la o televiziune. În legătură cu neregulile constate de procurori, el a declarat că au existat semnături ale unor bolnavi care nu erau în dreptul numelor lor, însă nu a fost vorba de semnături contrafăcute. De asemenea, el a spus că a mers şi a doua oară în spital cu urna mobilă, deoarece erau câţiva bolnavi care "voiau din suflet" să voteze. 

A mai fost audiat în calitate de martor primarul municipiului Alexandria, Ovidiu Drăguşin. El a spus că, în ziua votului, a fost sunat pe un telefon ce aparţinea unui prieten de către deputatul Valentin Boboc, care era la acea vreme administratorul public al municipiului Alexandria. 

"Prietenul mi l-a dat la telefon pe Boboc, care mi-a cerut să ne mobilizam pentru o prezenţă mai bună la vot. Boboc mi-a zis că am fost sunat de Liviu Dragnea, dar că eu nu am răspuns. Nu ştiu de ce nu am sesizat apelul. Voia să ne mobilizăm pentru o prezenţă mai bună la vot", a spus Ovidiu Drăguşin. El a adăugat că nu i s-a cerut să facă ceva anume, dar că oricum nu se putea realiza o mobilizare mai mare a electoratului. 

Pe 15 mai 2015, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ în dosarul "Referendumul" la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Alţi 74 de inculpaţi din dosar au fost fie achitaţi, fie condamnaţi la închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel. 

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea reprezentată de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale. 

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot. 

"Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar şi de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 şi 13 iulie 2012, destinate organizaţiilor judeţene de partid, respectiv preşedinţilor şi directorilor de campanie, dar şi primarilor din ţară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obţinerea participării la vot a alegătorilor, în proporţie de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) şi, de asemenea, să propună prefecţilor înfiinţarea de secţii de votare în staţiunile turistice, care nu sunt ele însele unităţi administrativ-teritoriale", arăta DNA. 

În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/primarii/activiştii de partid, mai preciza DNA.