Liviu Dragnea: Consider că sentința este profund nedreaptă. Am decis să rămân în continuare președinte al PSD

UPDATE 16.43 Președintele PSD, Liviu Dragnea, a anunțat vineri, după condamnarea primită în dosarul Referendumul, că a decis să rămână în funcția de președinte al PSD, după consultarea cu colegii din partid.

Dragnea a explicat că sentința i se pare în continuare nedreaptă.

"E un nou început. Am avut o discuție colegială, unii zic că a fost CEX, alții că nu a fost, chiar nu are importanță. Pe mine m-a interesat să am această discuție cu colegii, pentru a asculta punctul de lor de vedere generat de această situație și această sentință pe care o consider profund nedreaptă. Vreau să spun câteva lucruri. Nu comentez decizia instanței, că e legală, că nu e legală, vreau doar să spun, pentru că am văzut multe comentarii. Eu am fost condamnat pentru două lucruri (...) Aceste două acuzații au dus la concluzia primei instanțe că prezența la vot reprezintă un folos necuvenit pentru PSD. PSD nu a candidat atunci și cel care ar fi putut să aibă un folos necuvenit ar fi fost chiar președintele în funcție de atunci, nu vreun partid. Nu am înțeles nici de la procurori nici de la instanță până la cel nivel o prezență este cuvenită și de unde nu este cuvenită. Am avut discuția în partid, ce m-a interesat foarte mult să aflu de la colegi, dincolo de solidaritate."

Dragnea a explicat că în partid lucrurile s-ar complica puternic dacă și-ar da demisia din funcția de președinte, chiar înainte de alegeri, așa că a decis să rămână președinte.

"Părerea majorității a fost că o retragere a mea poate să destabilizeze toate activitățile de campanie și poate face ca PSD să nu obțină scorul pe care îl previzionăm cu toții. În aceste condiții, am decis să rămân în continuare în această funcție".

UPDATE 15.30 Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a venit la sediul PSD, după ce a primit senţinţa de condamnare definitivă de la ICCJ. Acesta a refuzat să facă declaraţii în faţa presei, precizând că va avea o reacţie după şedinţa CeXN. "Vorbim după Cex", a spus Liviu Dragnea, vizibil marcat, când a sosit la sediul PSD.

UPDATE 15.11 Prima reacție a PSD după ce Liviu Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare în dosarul ”Referendumului”.

Codrin Ștefănescu a declarat că membrii PSD sunt de-a dreptul înmărmuriți din cauza deciziei instanței.

”Suntem înmărmuriți, suntem mai mult decât șocați de ce se întâmplă azi în România. Omul acesta nu a făcut altceva decât să conducă o campanie electorală prin care a cerut românilor să iasă la vot să dea jos un monstru, un tiran care ne-a făcut praf zece ani. Am crezut că azi va fi achitat Liviu Dragnea pentru că nu are niciun fel de vină.  Suntem șocați toți cei care suntem în sediu și eu sunt singurul care a avut curaj să dea o declarație la cald. Și eu, și colegii mei îl susținem pe Liviu Dragnea până la capăt pentru noi nu are niciun fel de vină. Nu a făcut decât să conducă o campanie electorală pentru a-l demite pe Traian Băsescu”, a declarat Ștefănescu.

UPDATE 14.51. Dragnea scapă astfel de gratii, dar a primit o pedeapsă majorată.

În primă instanță, liderul PSD a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare.

Liviu Dragnea a fost acuzat de DNA, în dosarul Referedumului de demitere a lui Traian Băsescu, de folosirea influenţei sau a autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite. La ultimul termen al procesului, Dragnea le-a spus judecătorilor că e nevinovat și a cerut achitarea. “Militanţii, nu numai din PSD, ci ai tuturor partidelor îndeamnă lumea la vot pentru că este sensul unei campanii electorale. La referendum a fost o confruntare dură între poporul român şi Băsescu. Niciun partid nu putea obţine foloase necuvenite. Cred cu tărie în nevinovăţia mea şi solicit achitarea", a declarat liderul PSD în fața instanței. Procurorii DNA ceruseră la rândul lor magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pedeapsă cu executare pentru Dragnea.

Ultimul termen al procesului a avut loc pe 8 aprilie, însă completul de judecată condus de Livia Stanciu a decis să amâne pronunţarea sentinţei cu două săptămâni, pentru a da posibilitate avocaţilor să depună la dosar concluzii scrise. 

În cadrul dezbaterilor din sala de judecată, Liviu Dragnea şi-a declarat din nou nevinovăţia şi a solicitat magistraţilor să fie achitat. 

"Vă rog să nu luaţi în seamă caracterizarea care mi-a fost făcută de către DNA. Nu asta e atitudinea mea faţă de oameni. Mărturie stă cariera mea. În ceea ce priveşte îndemnul oamenilor de a venit la vot, aceasta este o obligaţie legală a partidelor şi este important pentru democraţie. Peste tot în lume, partidele îndeamnă lumea să vină la vot. Nu cred că astfel de fapte pot fi condamnate. Cât despre foloasele necuvenite, la referendum a fost o confruntare dură între preşedinte şi popor. Oamenii au mers să hotărască dacă preşedintele rămâne sau nu în funcţie. Nu am încălcat nicio prevedere legală. Nici măcar nu am avut intenţia şi nici nu am îndemnat pe alţii. Vă solicit achitarea", a spus atunci Liviu Dragnea. 

De cealaltă parte, procurorul de şedinţă a cerut ca Dragnea să fie condamnat la închisoare cu executare, arătând că limitele pedepsei infracţiunii care ar fi fost săvârşite de liderul PSD se încadrează între 3 şi 5 ani. 

Procurorul a susţinut că Liviu Dragnea a avut o conduită "ilicită" şi s-a folosit de toate mijloacele pe care le-a avut la dispoziţie pentru a-i determina pe reprezentanţii partidului din teritoriu să scoată "nelegal" oamenii la vot. 

"Faptele şi conduita ilicită sunt demonstrate de transmiterea adresei în teritoriu prin care solicita organizarea de tombole, oferirea de servicii gratuite şi acces la evenimente în schimbul prezenţei la vot. Acestea stimulau participarea la vot. Deplasarea la locuinţa unei persoane care nu a votat reprezintă o formă de presiune. De asemenea, s-au folosit informaţii adunate în alt scop decât procesul de vot şi aici ne referim la date cu caracter personal. Dragnea şi-a folosit influenţa pentru a determina activiştii de partid să facă ceva ilegal şi presiuni asupra alegătorilor. Neprezenţa la vot a fost văzută ca un moft, nu ca un drept al cetăţenilor", a spus procurorul în sala de judecată. 

Pe 15 mai 2015, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ în dosarul "Referendumul" la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Alţi 74 de inculpaţi din dosar au fost fie achitaţi, fie condamnaţi la închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel de cei condamnaţi, inclusiv de Liviu Dragnea. 

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea pe care o reprezenta, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale. 

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot. 

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/primarii/activiştii de partid, preciza DNA. 

De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiaţi ai săi (membri de partid din judeţul Teleorman, unde îndeplinea funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean) să facă tot ce le stă în putinţă, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului. 

Procurorii arată că demersul lui Dragnea a fost susţinut de 74 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt, în sarcina cărora s-a reţinut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.