ICCJ şi Avocatul Poporului sesizează Curtea Constituţională în legătură cu impozitarea pensiilor speciale

Astfel, Secţiile Unite au reţinut că se impune sesizarea Curţii Constituţionale, în esenţă, pentru următoarele motive: -

- sunt încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (5) şi ale art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţie, întrucât, printr-o lege adoptată după procedura prevăzută pentru legile ordinare se modifică implicit dispoziţiile unei legi organice, respectiv Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, fiind totodată nesocotite decizii succesive ale Curţii Constituţionale în acest domeniu, ultima fiind decizia nr.153/2020;

- sunt încălcate dispoziţiile art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţie (n.r. referitor la reglermrntarea pein lege organică a organizării şi funcţionării Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;, legea în cauză fiind supusă dezbaterii şi adoptării Senatului, ca primă Cameră sesizată, iar Camera Deputaţilor a fost Cameră decizională, contrar normelor constituţionale invocate, care stabilesc o altă procedură în privinţa reglementărilor referitoare la statutul judecătorilor şi al procurorilor;

- sunt încălcate dispoziţiile art. 134 alin. (4) din Constituţie (N.r. -  Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei), legea fiind adoptată cu încălcarea exigenţelor legale şi constituţionale referitoare la solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii.

- este încălcat principiul statului de drept, statuat de art. 1 alin. (3) din Constituţie, în componenta sa referitoare la principiul impunerii fiscale juste şi echitabile prevăzut de art. 56 alin. (2) din Constituţie, precum şi încălcarea principiului egalităţii statuat de art. 16 din Constituţie şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;

- instituirea taxei contravine principiului independenţei judecătorilor, consacrat de art. 124 alin. (3) din Constituţie;

- instituirea taxei are un caracter nejustificat prin raportare la dispoziţiile art. 53 alin. (2) din Constituţie (n.r. - Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale) şi încalcă principiul proporţionalităţii şi supremaţiei legii; având în vedere caracterul nejustificat al măsurii,

- instituirea taxei suplimentare este de natură să încalce şi dispoziţiile art. 44 din Constituţie (n.r. - referitor la dreptul de proprietate privată), precum şi pe cele ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.

În ceea ce priveşte sesizarea depusă de Avocatul Poporului, Renate Weber a explicat pentru Hotnews că că principalele două motive ale sesizării vizează încălcarea articolelor 16 (n.r. - privind egalitatea în drepturi) şi 56 (n.r. - Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale) din Constituţie.

Miercuri, Camera Deputaţilor a adoptat legea privind impozitarea pensiilor speciale cu până la 85%, decizie luată cu 307 voturi ”pentru”.

Astfel, se va aplica o cotă de impozitare de 10% pensiilor cuprinse între 2.000 şi 7.000 de lei şi de 85% celor care depăşesc această valoare.

La sfârşitul lunii ianuarie, în urma unei şedinţe similare celei de joi, ICCJ a decis să sesizeze CCR în legătură cu eliminarea pensiilor speciale, preşedintele instituţiei afirmând atunci într-o scrisoare deschisă, că eliminarea pensiilor ”speciale” este tristă şi stupefiantă că Justiţia este tratată ca o Cenuşăreasă şi că pensiile magistraţilor nu sunt nici speciale şi nici nesimţite. Demersul ICCJ a fost susţinut şi de Consiliul Superior al Magistraturii. După ce legea a fost adoptată de Parlament,, mai multi magistraţi şi-au depus cereri de pensionare, pentru a beneficia de prevederile încă în vigoare refefitoare la pensii.

În 6 mai, CCR a decis că legea care elimină pensiile speciale este neconstituţională, în ansamblul său. Curtea a constatat, între altele, că legea are un "caracter profund eterogen", vizând statute profesionale diferite şi funcţii de demnitate publică, tratate împreună.