O nouă amânare în dosarul ,,Referendumul". Când se va pronunța sentința finală
Pronuntarea in dosarul Referendumului va avea loc pe data de 22 aprilie, in ultimul cuvant in fata instantei Liviu Dragnea a declarat ca se considera nevinovat si ca doreste sa fie achitat.
UPDATE Instanta de la Curtea Suprema a decis sa se pronunte pe data de 22 aprilie in dosarul Referendumului in care presedintele PSD, Liviu Dragnea, este acuzat de folosirea influentei sau a autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, conform Mediafax.
Liviu Dragnea a declarat in ultimul cuvant in fata instantei in procesul Referendumului ca se considera nevinovat si cere achitarea. "As vrea sa va rog sa nu luati in seama caracterizarea facuta de DNA. Nu aceasta este atitudinea mea fata de oameni. Marturie stau cei 20 de ani in serviciul public. Militantii, nu numai din PSD, ci ai tuturor partidelor indeamna lumea la vot pentru ca este sensul unei campanii electorale. La referendum a fost o confruntare dura intre poporul roman si Basescu. Niciun partid nu putea obtine foloase necuvenite. Cred cu tarie in nevinovatia mea si solicit achitarea", a spus Liviu Dragnea, vineri, in fata completului de judecata.
UPDATE: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are programat vineri ultimul termen în dosarul "Referendumul", în care liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat în primă instanţă la un an închisoare cu suspendare.
La acest ultim termen, procurorul de şedinţă şi avocaţii vor ţine pledoariile finale, urmate de ultimul cuvânt al inculpaţilor.
În cadrul celor opt termene ale judecării apelului, completul de magistraţi condus de Livia Stanciu a audiat zeci de martori din mai multe judeţe, care nu au votat la referendum, însă ale căror semnături au fost falsificate pe listele electorale. De asemenea, o parte dintre inculpaţi au dat declaraţii în sala de judecată, în acest caz fiind audiat şi Liviu Dragnea.
Pe 15 mai 2015, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ în dosarul "Referendumul" la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Alţi 74 de inculpaţi din dosar au fost fie achitaţi, fie condamnaţi la închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel de cei condamnaţi, inclusiv de Liviu Dragnea, care a declarat în mai multe rânduri că este nevinovat.
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea reprezentată de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.
În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/ primarii/ activiştii de partid, preciza DNA.
De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiaţi ai săi (membri de partid din judeţul Teleorman, unde îndeplinea funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean) să facă tot ce le stă în putinţă, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.
Conform DNA, demersul lui Dragnea a fost susţinut de 74 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt, în sarcina cărora s-a reţinut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.