Îi este ruşine lui Viktor Orban de Jobbik? Cum a preluat FIDESZ din discursul radicalilor maghiari

Trecând peste propunerea preşedintelui ca accesul în România să le fie refuzat membrilor Jobbik, şeful statului român a făcut o referire la dizolvarea, în 2009, a Gârzii Maghiare, ca dovadă a modului responsabil în care statul maghiar se comportă în raport cu mişcările extremiste. Garda Maghiară reprezenta aripa para-militară a Jobbik-ului, partid de extremă dreptă care în ultimele alegeri parlamentare din ţara vecină a obţinut 16,7%. Pe de altă parte, dacă analizăm mai bine politica ungară, vedem că o parte importantă a discursului Jobbik a fost preluat în ultimii ani de FIDESZ, partidul aflat la putere la Budapesta.

Iniţial reprezentant al liberalismului, inclusiv prin prevederi statutare ca aceea că niciun membru nu avea voie să aibă mai mult de de 35 de ani, FIDESZ, s-a transformat în ultimii 10-15 ani într-o formaţiune politică profund conservatoare. Un moment important în istoria partidului a fost reprezentat, după 2003, de apariţia Jobbik, mişcare politică cu un mesaj deschis ultra-naţionalist care ameninţa stabilitatea bazinului electoral nou-creat al FIDESZ. Astfel, sub conducerea actualului premier Viktor Orban, consevatorismul celui mai mare partid din Ungaria s-a transformat încet-încet într-un ultranaţionalism rigid cu accente fasciste. După debutul crizei economice această realiniere a explodat într-o serie de decizii politice extrem de grave pentru ideea de stat modern şi democratic.

De exemplu, în ultimii ani, executivul de la Budapesta a modificat sistemul de ajutoare sociale în sensul eliminării sprijinului oferit anumitor minorităţi etnice, precum cea rromă, şi sprijinirii disproporţionate a electoratului FIDESZ. O altă măsură populistă a fost reprezentată şi de introducerea unei taxe de criză pe care companiile străine au fost obligate să o plătească, dar care nu a adus în practică niciun fel de beneficiu economic, ţara vecină având unul din cele mai mari deficite bugetare din Europa.

De asemenea, politicile promovate de FIDESZ au luat în ultimii ani şi tente fasciste, cum ar fi promovarea prin curricula naţională de educaţie a mai multor scriitori anti-semiţi din perioada interbelică. De asemenea jurnaliştii care lucrează pentru organizaţiile de presă publice, care reprezintă cam cea mai mare parte a mass-mediei ungare ce operează la nivel naţional, sunt obligaţi prin lege să promoveze identitatea naţională în reportajele lor. De asemenea, preambulul Constituţiei adoptate în 2012 conţine o serie de elemente care ar evoca spiritul regimului fascist al lui Miklós Horthy. Însă, poate cel mai bun exemplu al faptului că în prezent la Budapesta există un regim de extremă dreapta este chiar poziţia mai multor lideri ai Jobbik, care afirmă că FIDESZ le-a furat o parte importantă din programe şi din propuneri.

La ultimul congres al popularilor europeni, Viktor Orban a fost primit ca unul din liderii mişcării, deşi politicile premierului ungar nu au pe alocuri nimic de-a face cu valorile europene. În contextul luptei pentru alegerile europarlamentare din luna mai, situaţia din Ungaria ne-ar putea afecta şi pe noi, prin modul în care atât FIDESZ cât şi Jobbik vor încerca să exploateze la maxim tema ungurilor din Transilvania, demers care ar putea fi în final de natură să destabilizeze situaţia din regiune.