În 27 decembrie, de Sfântul Ştefan, peste 450.000 de români îşi serbează onomastica

În această zi, în biserici se pomenesc creştinii care au murit în împrejurări dramatice şi se împart pachete cu alimente celor care poartă numele Sfântului Ştefan.

Se spune că în ziua pomenirii Sfântului Stefan este bine să aducem în casă icoana care-l înfăţişează pe acest martir: îi ajută pe bolnavi, aduce spor casei sau îi împacă pe cei certaţi sau care au procese. Şi rudele bolnavilor e bine să dăruiască icoane.

Peste 450.000 de români îşi serbează, marţi, onomastica, cei mai mulţi, peste 330.000 fiind bărbaţi. Cele mai răspândite nume sunt Ştefan, Ştefania şi Istvan.

Moaştele Sfântului Apostol, Intâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan au fost aduse În România de o delegaţie a Bisericii Ortodoxe a Greciei, în 22 octombrie 2016.

Sfântul Ştefan, întâiul diacon

După întemeierea Bisericii, numărul creştinilor a crescut şi, odată cu ei, şi numarul cererilor pentru diverse slujiri ale apostolilor. Astfel, din cadrul comunităţii au fost aleşi şapte bărbaţi "plini de Duh Sfânt şi de înţelepciune" care să slujească la slujbele religioase şi să supravegheze rânduiala la mesele comune. Primul dintre aceştia a fost Ştefan, iar ceilalti şase sunt: Filip, Prohor, Nicanor, Timon, Parmena şi Nicolae.  Rolul lor depaşea cu mult rolul diaconilor de astăzi, ei predicau cuvântul Evangheliei, botezau şi ajutau la desfăşurarea cultului Bisericii din Ierusalim.

Sfântul Ştefan s-a arătat un apărator al credinţei adevarate cu privire la persoana lui Isus, mărturisind ca El este Fiul lui Dumnezeu, care s-a nascut, a murit, a inviat şi s-a înălţat la ceruri pentru mântuirea noastră. Diaconul Ştefan a arătat şi că Iisus Hristos este Mesia, cel prezis de profeţi şi ca iudeii sunt vinovaţi pentru uciderea lui.

Furioşi, evreii au cerut uciderea lui cu pietre, iar Sfântul Ştefan a fost condamnat la moarte de autorităţile iudaice şi a fost omorât cu pietre, în anul 33. Locul uciderii a fost în valea lui Iosafat şi se presupune că după moarte, trupul său a fost pus în mormântul unui creştin.

Moaştele sale au fost descoperite în anul 415, iar pe mormântul său scria "chiliel", care în limba ebraica înseamnă "cununa" - pentru că el a luat, cel dintâi dintre creştini, cununa muceniciei.

Numele de Ştefan este de origine greceasca - Stephanos - şi înseamnă "coroana", "ghirlanda", "cunună".

La noi,  sunt Ştefan şi Ştefan(i)a, iar diminutivele sunt mai ales Fane, Fănel, Fănică, Făniţă, Ştefănel şi Fana, Fănica, Ştefăniţa, Ştefi sau Fanny.