VEI FI SURPRINS! Ce educație a primit Nicolae Ceaușescu în familie
Conform recensamantului din 1930, aproape jumatate din populatia Romaniei Mari era analfabeta. Cei mai multi nestiutori de cartea traiau in Basarabia si Moldova, iar cei mai putini in Transilvania.
Anuarul judetului Olt editat in 1936 precizeaza ca nici jumatate din numarul copiilor de varsta scolara nu erau inscrisi la scoala si ca scolile se dovedeau fie neincapatoare, fie in localuri de inchiriat, fie in proasta stare. In anul scolar 1925-1926, cand Nicolae Ceausescu urma prima clasa, judetul Olt a inregistrat 239 invatatori la 39.815 copii de varsta scolii primare. Un dascal la 166 de elevi! Inscrisi erau insa abia 21.177. Ceea ce nu inseamna, observa autorii anuarului, ca si frecventau scoala.
Singurele institutii din Scornicesti, cea mai mare comuna din judetul Olt, erau primaria, biserica, scoala primara si trei banci populare – Lanaru, Scornicesti si Suica. In 1936 functionau acolo cinci invatatori. Printre ei si Ion Barascu, invatatorul lui Ceausescu din clasa a IV-a, istovindu-se cu cinci grupe de clasa intai.
Contrar propagandei comuniste si post-comuniste, cu starea lui, Andruta Ceausescu se plasa printre scornicestenii mai instariti. A fi, ca el, plugar cu proprietate de 9 hectare pamant arabil, plus faneata, padure si livada, te aseza spre fruntea satului, nu-n coada lui.
Amandoi parintii lui Ceausescu stiau carte. Convinsi de foloasele scrisului, cititului si socotitului, i-au dat pe toti cei noua copii ai lor sa faca scoala primara. In primul an, Niculae si-a prins acolo si fratii mai mari – pe Niculina (inregistrata Niculia in documentele scolare) si pe Marin. Din urma, i-au ajuns fratii mai mici – Maria si Florea.
Din documentele scolii ar reiesi ca, dintre ei, Maria a fost cea mai isteata. A incheiat prima clasa cu media 9,50, dar intrase in scoala la 8, nu la 7 ani. Casatorita Agachi, Maria a ramas muncitoare in Bucuresti si-n vremea cand fratele ei Nicolae conducea tara, scrie jurnalul.ro. Mai slabi au fost baietii – Marin (fost in 1989 reprezentantul economic al Romaniei la Viena) si Florea (ziarist la Scinteia) – clasandu-se, printre colegii de clasa, in jumatatea de jos.
Se pare, insa, ca parintii s-au ingrijit sa nu fie elevi, mai mult de trei dintre copiii lor odata. N-avem cum sti daca plecau zilnic toti trei la scoala sau o frecventau cu randul, caci invatatorii nu le-au inregistrat absentele. Treburi multe se faceau intr-o gospodarie de tara cu multi copii, iar pascutul boilor, vacilor si oilor cadea, prin traditie, in seama celor mai rasariti.
Imbracati si incaltati copiii familiei Ceausescu vor fi fost ca si ceilalti din sat. Unicele mentiuni care sparg monotonia plugarului la rubrica "ocupatia parintilor" din foile matricole sunt un cizmar, o menajera, un COMERCIANT, un invatator si perceptorul cu fata premianta din clasa lui Nicolae Ceausescu.
Singura amintire de familie despre copilaria fratilor provine din memoriile fiicei lui Marin Ceausescu, Mihaela. In "Nu regret, nu jelesc, nu strig" (Editura Meditatii, an neprecizat) autoarea relateaza un episod semnificativ. Pentru acela, Marin s-a pastrat in amintirea alor sai ca un copil nepotrivit habitatului scornicestean: umbla si el descult ca toti de seama lui, dar se spala pe picioare. Mergea la scoala si prin zapada in picioarele goale. Si-atunci, inventiv, primele incaltari si le-a confectionat singur din scoarta de copac. Fapt dovedit, cu asemenea lipsuri in trebuintele primare ale copiilor, ca in casa lui Andruta Ceausescu nu erau BANIde cumparat carti, caiete si manuale scolare.