Încrederea în personalităţi - sondajele indică un trend similar

În ultima perioadă însă, dinamica pieţei de sondare a opiniei tinde să se normalizeze. După alegerile din decembrie 2012, casele de sondare anonime şi evident aservite politic au dispărut – cel puţin până la următorul ciclu electoral – din prim-planul vieţii publice. Este o selecţie naturală a cărei principale efecte deja încep să se cunoască în salubrizarea domeniului cercetărilor sociologice din România.

La acest moment, cele mai cunoscute nume pe piaţa sondării sunt IRES, CCSB, CSOP, CSCI, INSCOP şi GSS Avangarde. Analizând cifrele publicate de toate aceste institute de sondare, este de remarcat concordanţa/similitudinea rezultatelor pe temele centrale vizate de cercetări. În esenţă, existenţa unui numitor comun, observabil în rezultatele date publicităţii de către case de sondare diferite, este şi un reper al credibilităţii.

Spre exemplu, pe palierul încrederii în personalităţi, item testat în majoritatea cercetărilor sociologice, se constată un trend specific, evidenţiat în majoritatea sondajelor. Astfel, premierul Victor Ponta şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu sunt situaţi pe primele două poziţii, cu scoruri medii de 40-50%, în funcţie şi de metodologiile de sondare. Ierarhia nu este deloc întâmplătoare fiind întemeiată pe performanţele înregistrate de respectivele personlităţi în spaţiul public. Mugur Isărescu şi Victor Ponta sunt percepuţi de români drept poli ai stabilităţii economice şi guvernamentale, ceea ce se reflectă şi în încrederea de care beneficiază. În timp ce Mugur Isărescu pare a fi refugiul tradiţional al nemlţumiţilor de elita politică, Victor Ponta este politicianul tânăr şi activ, iar funcţia de prim-ministru îi asigură anvergură şi vizibilitate mediatică pe care Victor Ponta a reuşit să le capitalizeze în mod eficient.

Celor doi li se alătură Sorin Oprescu şi Crin Antonescu, cu valori între 30-40% de puncte procentuale, chiar mai sus în cazul unor măsurători ale lui Sorin Oprescu. Încrederea de care beneficiază Crin Antonescu, sensibil sub primii trei clasaţi, este cel mai probabil rezultatul unor atitudini politice conflictuale prelungite, rupte de aşteptările oamenilor care vor stabilitate şi rezultate ale guvernării USL. În schimb, în cazul primarului Capitalei se poate vorbi despre o stabilizare a cotei de încredere.

Preşedintele Băsescu apare în majoritatea cercetărilor sociologice pe un trend stabil, însă cu un scor mediu de 15-20%, mult sub cota de încredere pe care o deţinea în primul mandat ca preşedinte al României. De altfel, toţi lideri dreptei din afara USL beneficiază de cote de încredere scăzute, niciunul nereuşind să concureze cu succes liderii Uniunii Social Liberale.