Înființarea Comisiei pentru evaluarea democrației este constituțională (Curtea Constituţională)

Înființarea Comisiei speciale pentru evaluarea stării democrației și a statului de drept în România nu încalcă Constituția, ca urmare a deciziei CCR de miercuri, informează Agerpres.

"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate şi a constatat că Hotărârea Senatului nr.48 din 22 iunie 2015 privind constituirea Comisiei speciale a Senatului pentru evaluarea stării democrației și a statului de drept este constituţională în raport de criticile formulate. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Senatului", se arată într-un comunicat al Curţii Constituţionale.

Pe 24 iunie, senatorul liberal Nicolae Vlad Popa a anunțat că PNL va ataca la CCR hotărârea Senatului privind constituirea Comisiei speciale pentru evaluarea stării democrației și a statului de drept în România.

"Am decis să atacăm la CCR hotărârea proaspăt votată de Senat privind constituirea Comisiei speciale pentru evaluarea stării democrației și a statului de drept în România (...) imediat după publicarea în Monitorul Oficial", declara atunci senatorul PNL.

Citeşte şi: CCR: Votul Camerei Deputaţilor privind cercetarea lui Victor Ponta a fost legal UPDATE

Liberalul preciza că prin, constituirea acestei comisii, președintele Senatului și majoritatea parlamentară fac un "abuz".

"Senatul are dreptul, Constituția îi permite să constituie aceste comisii speciale, în principal pentru a elabora mai ușor anumite texte, legi, dar se prevăd și alte scopuri care motivează constituirea comisiei, care trebuie să fie în acord cu Constituția și aici avem de-a face cu o încălcare a textului constituțional", a spus Popa.

El mai susținea că scopul comisiei este subiectiv, arătând că acele concluzii ale acestui for vor fi abuzive.

De asemenea, liberalul preciza că independența și imparțialitatea sistemului judiciar sunt prevăzute în două decizii ale CCR.

Plenul Senatului a adoptat în luna iunie, cu 66 de voturi pentru, 34 împotrivă și 4 abțineri, proiectul de hotărâre privind constituirea Comisiei speciale pentru evaluarea stării democrației și a statului de drept în România.

Senatul a fost de acord ca din comisie să facă parte 9 membri (4 de la PSD, 3 — PNL, unul — PLR și unul — UDMR), dar grupul PNL a votat împotriva constituirii acestei comisii și a refuzat să își desemneze reprezentanți.

Din partea grupului senatorilor PSD, din comisie fac parte Georgică Severin, Frătean Alexandru, Timotei Stuparu, Gabriela Crețu, din partea PLR — Daniel Barbu, din partea UDMR — Pataki Csaba.

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a prezentat Biroului permanent un memorandum privind înființarea Comisiei speciale pentru evaluarea stării de democrație și a statului de drept, urmând ca liderii grupurilor să discute această propunere cu partidele pe care le reprezintă în Senat.

În hotărârea privind constituirea Comisiei speciale se arată că, în luna aprilie 2016, comisia va prezenta Senatului raportul final asupra activității desfășurate, însoțit de recomandări "de lege ferenda".

"Se constituie Comisia specială pentru evaluarea stării de democrație și a statului de drept în România în scopul de a întocmi și de a prezenta Senatului și, prin intermediul acestuia, societății românești o evaluare amănunțită, analitică și obiectivă atât a calității practicilor și instituțiilor democratice din România, cât și a modului în care puterile în stat funcționează potrivit principiului constituțional al separației, echilibrului și controlului reciproc", se arată în proiectul de hotărâre.

Potrivit hotărârii, Comisia specială are următoarele atribuții: organizează dezbateri publice și consultări cu societatea civilă, mediul academic și reprezentanți ai instituțiilor, întocmește o documentare extensivă cu privire la tematica aflată sub evaluare.

De asemenea, printre atribuțiile Comisiei se află realizarea unui raport care va măsura participarea și reprezentarea politică, densitatea și intensitatea rețelelor de asociativitate, libertatea de exprimare, respectul față de minoritățile de orice natură, gradul de acceptabilitate a pluralismului, raportul dintre viața privată și securitatea colectivă, capacitatea de reglare a erorilor și abuzurilor instituționale, responsabilitatea politică, transparența deciziilor guvernamentale, calitatea deliberării instituționale și a dezbaterii publice, independența și imparțialitatea sistemului judiciar, rigoarea și raționalitatea procedurilor, controlul Parlamentului asupra Executivului, controlul civil asupra instituțiilor de forță, consistența drepturilor și libertăților individuale, precum și a garanțiilor constituționale, formele și eficacitatea controlului cetățenesc asupra tuturor instituțiilor și puterilor statului.