INS: Mai puţin de jumătate dintre români trăiesc în locuinţe branşate la reţele de canalizare

Astfel, datele INS arată că, la finalul anului trecut, 47,7% din populaţie avea acces la reţele de canalizare şi 45,7% la reţele de epurare a apelor uzate.

"Lungimea totală a reţelei de canalizare din România, la sfârşitul anului 2015, a fost de 31.702,6 km, din care 22.984,4 km în municipii şi oraşe. Comparativ cu anul precedent, în anul 2015, lungimea reţelei de canalizare s-a extins cu 3.043,1 km (respectiv cu 2.007,2 km în mediul urban şi cu 1.035,9 km în mediul rural)", se arată în raportul INS.

Statisticile oficiale arată diferenţe mari între regiunile ţării în privinţa infrastructurii de canalizare. Cel mai mic procent - 33% - al populaţiei care are acces la servicii de canalizare este în regiunea Sud-Muntenia.

De asemenea, în regiunea Nord-Est (care cuprinde şase judeţe din Moldova), 33,6% dintre locuitori trăiesc în locuinţe cu canalizare, iar în Oltenia (regiunea Sud-Vest), procentul este de 35,2%.

La polul opus, în regiunea Bucureşti-Ilfov, 81,3% din populaţie are acces la canalizare, în regiunea Centru (şase judeţe din sudul şi estul Transilvaniei) 57,2% dintre locuitori trăiesc în locuinţe cu canalizare, în timp ce în regiunea Vest (patru judeţe din vestul ţării), procentul este de 54%.

Comparativ cu anul 2014, numărul locuitorilor României cu acces la reţele de canalizare a crescut anul trecut cu 80.000, până la 9,47 milioane, dintr-o populaţie totală estimată de INS la 19,871 milioane locuitori.

În acelaşi timp, 9,09 milioane de români aveau, la finalul anului trecut, acces la sisteme de epurare a apelor uzate, cu 92.000 mai mulţi comparativ cu finalul anului precedent.

În privinţa reţelei de furnizare a apei potabile, aceasta a crescut cu 2.682 de kilometri la nivel naţional anul trecut, până la 76.945 km, însă statisticienii nu precizează câţi locuitori au acces la sisteme de furnizare a apei potabile în România.

Potrivit ultimelor statistici ale Eurostat, în 2014, 33,3% dintre români trăiau în locuinţe fără toalete în interior, de departe cel mai mare procent din Uniunea Europeană, în condiţiile în care media la nivelul celor 28 de state membre era de 2,6%.