Insolvența ca solutie de deparazitare. Cazul Hidroelectrica

Tribunalul București a hotărât închiderea procedurii de insolvență a Hidroelectrica, constatând că au fost îndeplinite obligațiile de plată asumate prin Planul de Reorganizare al Hidroelectrica aprobat de Adunarea Creditorilor în data de 18 iunie 2013.

Decizia instanței găsește compania într-o situație incomparabil mai bună decât acum aproximativ un an, când Hidroelectrica își declara insolvența. Producătorul de energie hidro a reușit să scape între timp de „băieţii deştepţi“ şi de secetă și să înregistreze în primele cinci luni ale lui 2013 un profit de 399 de milioane de lei, după ce a încheiat 2012 cu o gaură de 170 de milioane de lei, din care doar până în luna mai a anului trecut se acumulaseră nu mai puțin de 120 de milioane de lei. Comparativ, profitul consemnat de Hidroelectrica pe primele cinci luni ale anului 2013 este cu 110 milioane lei mai mare decât profitul înregistrat de societate pe întreg anul 2010. De asemenea, după ce a înregistrat în 2012 un minim istoric de producţie, de doar 11,8 TWh, faţă de 15,6 TWh bugetat, producția Hidroelectrica a reintrat pe un făgaș de creștere.

Toate aceste date arată că premierul Victor Ponta și ministrul Economiei de la acea vreme au luat cea mai bună decizie în iunie anul trecut, când au decis intrarea în insolvență a companiei. Pariul riscant într-un an dificil din punct de vedere politic, economic și social pe care aceștia l-au pus pe capacitatea Hidroelectrica de a-și reveni se dovedește astăzi a fi unul câștigător.

Insolvența a permis Hidroelectrica să denunțe contractele păguboase încheiate în vremea guvernărilor PDL, care au adus companiei pagube de 4,5 miliarde de lei, aproximativ 1,1 miliarde de euro. Prin valorificarea energiei disponibilizate pe OPCOM Hidroelectrica a obținut încasări suplimentare de 250 de milioane de lei. Raportul administratorului judiciar mai arată că alte 20 de milioane au fost câștigate din tranzacţionarea certificatelor de emisii pentru gaze cu efect de seră. În paralel, compania a trecut printr-un amplu proces de reorganizare, numărul filialelor fiind redus de la 13 la 7. Au existat de asemenea și concedieri, unele dintre ele discutabile, per total Hidroelectrica reducându-și numărul de angajați de la 5.239, la 4.550.

Trăgând linie, se poate spune că insolvența Hidroelectrica s-a dovedit a fi un succes, care demontează prejudecata conform căreia statul nu poate fi un bun administrator. După cum o arată cazul Hidroelectrica, societățile aflate în proprietatea statului pot genera valoare, performanță, profit și încredere dacă sunt administrate de profesioniști. Ca urmare, modul în care producătorul de energie hidro a reușit să își revină financiar devine un exemplu demn de urmat și pentru alte societăți care vor să se restructureze și să se eficientizeze din punct de vedere economic.