UPDATE Codruț Șereș s-a predat la IPJ Ilfov după ce a fost condamnat definitiv în dosarul privatizărilor strategice
Fostul ministru al Economiei și Comerțului Codruț Șereș şi Zsolt Nagy s-au predat la IPJ Ilfov şi aşteaptă mandatele de executare a pedepselor. Codruţ Şereş a fost condamnat la 4 ani și opt luni de închisoare. El primit două condamnari pentru fapte diferite, pedepsele fiind contopite. De asemenea, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei a primit o pedepsă de 4 ani de închisoare.
Curtea supremă a dat marți sentința definitivă în dosarul privatizărilor strategice. Astfel, fostul ministru al Economiei și comerțului Codruț Șereș a fost condamnat la 4 ani și opt luni de închisoare, iar Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei a primit o pedepsă de 4 ani de închisoare.
Dosarul s-a aflat în faza de apel, după ce, în decembrie 2013, fostul ministru al Economiei Codruț Șereș a fost condamnat la șase ani închisoare cu executare, iar fostul ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației Zsolt Nagy, la cinci ani de detenție.
Citește și: 2014, anul marilor condamnări în justiție. Politicienii care au intrat la PUȘCĂRIE
Magistraţii ÎCCJ au amânat pe 21 ianuarie pentru marţi sentinţa în acest dosar, scrie Agerpres.
Procurorul de şedinţă a cerut, pe 17 decembrie 2014, pedepse orientate spre maximul prevăzut de lege, fără a individualiza pedeapsa pentru fiecare inculpat. Tot atunci, avocaţii au susţinut pledoariile finale, care au continuat şi pe 19 decembrie 2014, urmate de ultimul cuvânt al inculpaţilor, care şi-au susţinut nevinovăţia.
Şereş a primit cinci ani de închisoare pentru aderare la un grup infracţional şi şase ani închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, urmând ca el să execute pedeapsa cea mai grea, de şase ani.
Zsolt Nagy a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru aderare la un grup infracţional.
Alte condamnări: Michal Susak (cetăţean ceh) - 10 ani închisoare, pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi pentru complicitate la spionaj; Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean româno-englez - 9,6 ani închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi pentru complicitate la spionaj.
Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la 10 ani închisoare pentru spionaj, iar Stamen Stanchev a primit pedeapsa cea mai mare din acest dosar, 11 ani de închisoare.
Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a primit şapte ani de închisoare, Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, a fost condamnat la şase ani de închisoare, Gabor Kerekes - cinci ani de închisoare, iar cetăţeanul turc Mustafa Oral a fost condamnat la cinci ani închisoare.
DE UNDE A PLECAT unul din cele mai importante dosare de spionaj din ROMÂNIA
Consultantul spion a penetrat Guvernul României
Stamen Stanchev a intrat la inceputul anilor ’90 in comertul cu automobile second-hand. Calitatile sale de intreprinzator au fost apreciate de fostul ofiter de securitate Ilia Pavlov, cel mai bogat om de afaceri din Bulgaria, impuscat in anul 2003. El l-a angajat in conducerea firmei Ares, din holdingul sau Multigrup, specializat in comertul cu produse petroliere. Acesta a mai lucrat un timp si cu magnatul elvetian Mark Rich, ale carui companii au fost in anii ’90 principala sursa de petrol pentru rafinaria Neftochim, actuala LukOil din Burgas. In urma unor "neintelegeri" cu gruparea criminala Sik, Stachev a fost nevoit sa paraseasca in graba Bulgaria, a declarat ex-vicepresedintele holdingului Multigrup Dimitar Ivanov, fost colonel din politia politica. Expertul financiar Vladimir Karolev, citat de Radio Romania Actualitati, a spus ca numele lui Stanchev este cunoscut in mediile de afaceri, dar nu are o reputatie foarte buna. Compania internationala de consulting al carui angajat este Stanchev si-a anuntat disponibilitatea de a finanta cea de-a doua centrala atomo-electrica bulgara, Belene, scria Jurnalul în 2006 când a izbucnit dosarul.
Potrivit procurorilor, in perioada 2005-2006, in calitate de ministru si presedinte al Comisiei de privatizare a SC Electrica Muntenia Sud SA, Codrut Seres ar fi contribuit intelectual si material la culegerea, obtinerea si transmiterea de date si informatii confidentiale, secrete economice si comerciale.
In rezolutiile intocmite de procurori se arata ca fostul ministru al Economiei ar fi avut mai multe intalniri, in cursul anului 2005, cu bulgarul Stamen Stancev, pentru a pune la punct un act normativ ce urma sa fie promovat in Guvern, privind vanzarea unui pachet de 8% din actiunile Petrom, aflat in portofoliul MEC-OPSPI, in favoarea Asociatiei salariatilor Petrom (PAS), controlata de Liviu Luca. Proiectul de lege nu a fost adoptat insa de Guvern, din cauza opozitiei unor ministri.
Pe 18 aprilie 2007, Stamen Stancev, Dorinel Mucea si Radu Mihai Donciu au fost trimisi in judecata pentru savarsirea infractiunilor de constituire a unui grup infractional organizat cu caracter transnational si spionaj, precum si aderare si sprijinire a unui grup infractional organizat cu caracter transnational si tradare prin transmitere de secrete. Ulterior, Vadim Benyatov a fost trimis si el in judecata.
Grupul era concentrat pe obtinerea de date si informatii secrete referitoare la privatizarea unor societati strategice romanesti din domeniile energetic si de comunicatii.
În martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, acuzaţi de aderare la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete.
Acuzaţiile se referă la privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova aflate în portofoliul Ministerului Economiei, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii SA.
De asemenea, ei sunt acuzaţi şi în legătură cu adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la Romtelecom.